Articolul 22
Art. 22 din REGULAMENT nr. 16 din 8 octombrie 2010 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate şi poziţiilor din securitizare
- Capitolul IV Cerinţe minime pentru recunoaşterea transferului semnificativ al riscului de credit şi pentru calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi a valorilor pierderilor aşteptate aferente expunerilor securitizate
- Secţiunea 1 Cerinţe minime pentru recunoaşterea transferului semnificativ al riscului de credit în cadrul unei securitizări tradiţionale
(1) Instituția de credit inițiatoare a unei securitizări tradiționale poate exclude expunerile securitizate de la calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor și a valorilor pierderilor așteptate dacă este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții:
a) se consideră că un nivel semnificativ al riscului de credit asociat expunerilor securitizate a fost transferat către terțe părți;
b) instituția de credit inițiatoare aplică o pondere de risc de 1.250% tuturor pozițiilor din securitizare pe care le deține în această securitizare sau deduce aceste poziții din securitizare din fondurile proprii, în conformitate cu prevederile , cu modificările și completările ulterioare.
(2) Cu excepția cazurilor specifice în care Banca Națională a României decide că eventuala reducere a valorilor ponderate la risc ale expunerilor pe care instituția de credit inițiatoare ar realiza-o prin această securitizare nu este justificată de un transfer corespunzător al riscului de credit către terțe părți, se consideră că un nivel semnificativ al riscului de credit a fost transferat în următoarele situații:
a) valorile ponderate la risc ale expunerilor aferente pozițiilor-mezanin din securitizare deținute de instituția de credit inițiatoare în cadrul acestei securitizări nu depășesc 50% din valorile ponderate la risc ale expunerilor aferente tuturor pozițiilor-mezanin din securitizare existente în această securitizare;
b) în cazul în care într-o anumită securitizare nu există poziții-mezanin din securitizare și instituția de credit inițiatoare demonstrează că valoarea expunerilor aferente pozițiilor din securitizare care ar fi supuse unei deduceri din fondurile proprii sau unei ponderi de risc de 1.250% depășește cu o marjă substanțială estimarea întemeiată a pierderii așteptate aferente expunerilor securitizate, instituția de credit inițiatoare nu deține mai mult de 20% din valorile expunerilor aferente pozițiilor din securitizare care ar face obiectul unui astfel de tratament.
(3) Pentru scopurile alin. (2), poziții-mezanin din securitizare înseamnă poziții din securitizare cărora li se aplică o pondere de risc mai mică de 1.250% și care sunt de rang inferior în raport cu poziția de cel mai înalt rang în această securitizare și de rang inferior în raport cu orice poziție din securitizare în cadrul acestei securitizări căreia:
a) în cazul unei poziții din securitizare care face obiectul prevederilor art. 42-68, i se atribuie nivelul 1 pe scala de evaluare a calității creditului; sau
b) în cazul unei poziții din securitizare care face obiectul prevederilor art. 69-103, i se atribuie nivelul 1 sau 2 pe scala de evaluare a calității creditului.
(4) Ca alternativă la prevederile alin. (2) și (3), se poate considera că un nivel semnificativ al riscului de credit a fost transferat dacă instituția de credit demonstrează Băncii Naționale a României că dispune de politici și metodologii care să asigure că eventuala reducere a cerințelor de capital pe care instituția de credit inițiatoare o realizează prin securitizare este justificată de un transfer corespunzător al riscului de credit către terțe părți.
(5) Pentru scopurile alin. (4), instituția de credit inițiatoare trebuie să demonstreze că acest transfer al riscului de credit către terțe părți este de asemenea recunoscut în scopurile administrării interne a riscului instituției de credit și în alocarea capitalului intern al acesteia.
(6) Pe lângă cerințele menționate la alin. (1)-(5), următoarele condiții trebuie îndeplinite în totalitate:
a) documentația aferentă securitizării reflectă substanța economică a tranzacției;
b) expunerile securitizate devin inaccesibile instituției de credit inițiatoare și creditorilor săi, inclusiv în caz de faliment sau de reorganizare judiciară. Îndeplinirea acestei condiții trebuie să fie confirmată printr-o opinie juridică de specialitate;
c) titlurile emise nu reprezintă obligații de plată ale instituției de credit inițiatoare;
d) transferul este efectuat către o entitate special constituită în scopul securitizării;
e) instituția de credit inițiatoare nu păstrează controlul, efectiv sau indirect, asupra expunerilor transferate. Se consideră că un inițiator a păstrat controlul efectiv asupra expunerilor transferate dacă are dreptul de a răscumpăra de la destinatarul transferului expunerile transferate anterior în vederea realizării profiturilor aferente sau dacă are obligația de a-și asuma din nou riscul transferat. Menținerea de către instituția de credit inițiatoare a drepturilor sau obligațiilor aferente administrării expunerilor transferate nu reprezintă în sine control indirect al expunerilor;
f) în cazul existenței unei opțiuni de solicitare a stingerii securitizării (clean-up call option), următoarele condiții sunt îndeplinite:
- dreptul de exercitare a opțiunii este la discreția instituției de credit inițiatoare;
- opțiunea poate fi exercitată numai dacă cel mult 10% din valoarea inițială a expunerilor securitizate rămâne nerambursată; și
- opțiunea nu este structurată astfel încât să evite alocarea pierderilor asupra pozițiilor de îmbunătățire a calității creditului sau asupra altor poziții deținute de investitori și nici nu este structurată într-un alt mod care să furnizeze o îmbunătățire a calității creditului; și
g) documentația aferentă securitizării nu conține clauze care:
- să impună, în alte cazuri decât clauza amortizării anticipate, ca pozițiile din securitizare să fie ameliorate de către instituția de credit inițiatoare, prin metode care includ, dar fără a se limita la acestea, modificarea expunerilor-suport sau creșterea randamentului de plătit către investitori pentru a contracara efectul deteriorării calității creditului aferente expunerilor securitizate; sau
- să conducă la creșterea randamentului de plătit către deținătorii de poziții din securitizare pentru a contracara efectul deteriorării calității creditului aferente portofoliului de expuneri-suport.