Articolul 18
Art. 18 din REGULAMENT nr. 14 din 30 septembrie 2010 privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investiţii
- Capitolul II Expuneri mari
- Secţiunea a 2-a Limite aplicabile expunerilor mari
(1) În cazul în care o expunere față de un client este garantată de o terță parte sau printr-o garanție reală emisă de o terță parte, instituțiile de credit pot:
a) să trateze acea porțiune a expunerii care este garantată ca fiind asumată de garant, și nu de client, cu condiția ca expunerea față de garant, negarantată, să primească o pondere de risc egală sau mai mică decât ponderea de risc aferentă expunerii față de client, negarantată, potrivit , cu modificările și completările ulterioare;
b) să trateze acea porțiune a expunerii garantată cu valoarea de piață a garanției reale recunoscute ca fiind asumată de terța parte, și nu de client, cu condiția ca expunerea să fie garantată cu garanție reală, iar partea garantată cu garanție reală a expunerii să primească o pondere de risc egală sau mai mică decât ponderea de risc aferentă expunerii negarantate față de client potrivit , cu modificările și completările ulterioare.
(2) Metoda prevăzută la alin. (1) lit. b) nu se utilizează de către o instituție de credit în cazul existenței unui decalaj între scadența expunerii și scadența protecției.
(3) Pentru scopul prezentului regulament, instituțiile de credit pot utiliza atât metoda extinsă a garanțiilor financiare, cât și tratamentul prevăzut la alin. (1) lit. b) numai în cazul în care le este permisă utilizarea atât a metodei extinse a garanțiilor financiare, cât și a metodei simple a garanțiilor financiare în scopul aplicării , cu modificările și completările ulterioare.