Articolul 2
Art. 2 din LEGE nr. 80 din 9 mai 1997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, şi a protocoalelor sale adiţionale, încheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978
Ratificarea convenției se face cu urmatoarele declaratii:
(1) La articolul 6 paragraful 1 litera a):
Cetățeanul român nu poate fi extrădat.
Prin derogare de la aceste prevederi, cetățeanul român poate fi extrădat din România în baza convențiilor internaționale la care aceasta este parte și pe bază de reciprocitate, numai dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:
a) statul solicitant, în vederea efectuării urmăririi penale și a judecății, dă asigurări considerate ca suficiente că, în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, cetățeanul român va fi transferat în vederea executării pedepsei în România;
b) cetățeanul român domiciliază pe teritoriul statului solicitant la data formulării cererii de extrădare;
c) cetățeanul român are și cetățenia statului solicitant;
d) cetățeanul român a comis fapta pe teritoriul sau împotriva unui cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, dacă statul solicitant este membru al Uniunii Europene.
Persoana căreia i s-a acordat dreptul de azil în România nu poate fi extrădată.
Punctul (1) al , .
(2) La articolul 6 paragraful 1 litera b):
"Prin termenul resortisant, în sensul prezentei conventii, se înțelege cetateanul român sau persoana care a obținut drept de azil în România."
"(3) La articolul 21 paragraful 5:
În cazul în care se va solicita tranzitarea teritoriului României, pentru un cetățean român sau pentru o persoană care a obținut drept de azil în România, se aplică în mod corespunzător dispozițiile paragrafului 1."
Punctul (3) al , .