Articolul 204

(1) În vederea alocării ratingurilor, instituțiile de credit pot utiliza o abordare mixtă - de exemplu, alocarea ratingului este realizată inițial prin intermediul modelelor statistice sau al celor bazate pe raționament profesional; dacă personalul responsabil cu relația cu clienții, care răspunde și pentru datele de intrare, este satisfăcut de rezultatul furnizat de către model, atunci ratingul final va fi ratingul furnizat de către model; dacă respectivul personal nu este de acord cu rezultatul furnizat de către model, atunci acesta poate propune o corecție (override) unui superior sau, în funcție de dimensiunea expunerii, unui comitet de rating care deține răspunderea finală cu privire la confirmarea ratingului furnizat de către model sau cu privire la modificarea lui.

(2) În cazul în care instituția de credit recurge la o abordare mixtă, aceasta trebuie să acorde o atenție deosebită caracteristicilor modelelor utilizate și structurii organizatorice - de exemplu, dacă modelul de rating nu este adecvat pentru o anumită categorie de debitori sau de tranzacții, pot să apară numeroase corecții (overrides), iar personalul responsabil cu relația cu clienții poate fi, de asemenea, tentat să forțeze unele date de intrare ale modelului pentru a ajusta rezultatele acestuia la propriile evaluări.

(3) În sensul alin. (2), instituțiile de credit trebuie să se asigure că, în cadrul procesului de alocare a ratingului, sunt luate în considerare toate informațiile relevante și trebuie să întreprindă demersurile necesare pentru identificarea potențialelor erori de rating. Controalele interne trebuie, de asemenea, să asigure acuratețea datelor de intrare. Toate corecțiile (overrides) trebuie să fie motivate în mod corespunzător de către personalul responsabil cu relația cu clienții și toate deciziile relevante - atât confirmarea, cât și respingerea corecțiilor propuse - trebuie să fie păstrate, pentru a permite funcției de control al riscului de credit derularea în mod corect a testării ex-post (backtesting).