Articolul 6
Art. 6 din ORDONANTA nr. 8 din 31 ianuarie 1997 privind stimularea cercetării-dezvoltării şi inovarii
- Capitolul 1 Dispoziţii generale
În sensul prezentei ordonanțe, se înțelege:
a) cercetare fundamentală - activitatea orientata spre dobindirea de cunoștințe științifice noi, precum și spre formularea și verificarea de noi ipoteze și teorii, fără a avea însă scop comercial sau industrial;
b) cercetare aplicativa - activitatea orientata spre lărgirea cunoștințelor cu scopul de a utiliza aceste cunoștințe pentru dezvoltarea de noi produse, procese sau servicii, sau pentru a îmbunătăți în mod semnificativ produsele, procesele sau serviciile existente;
c) cercetare științifică - activitățile de cercetare fundamentală și de cercetare aplicativa, privite împreună;
d) cercetare precompetitiva - activitatea orientata spre transformarea rezultatelor cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentații pentru noi produse, procese sau servicii, chiar dacă acestea sunt destinate vinzarii sau utilizării, și care includ fabricarea modelului experimental și a primului prototip, care nu pot fi utilizate în scopuri comerciale; cercetarea precompetitiva nu include schimbările periodice sau de rutina ale produselor, liniilor de produs, proceselor de fabricație, serviciilor sau ale altor activități existente deja, chiar și în cazul în care aceste schimbări reprezintă îmbunătățiri;
e) cercetare competitivă - activitatea orientata spre transformarea rezultatelor cercetării precompetitive în produse, procese și servicii care pot răspunde, în mod direct, cererii pieței; include și activitățile de inginerie a sistemelor, de inginerie și proiectare tehnologică;
f) dezvoltare tehnologică - activitățile de cercetare precompetitiva și de cercetare competitivă, privite împreună și care conțin activitățile de transfer tehnologic și valorificare a inventiilor, prin care se realizează dezvoltarea, aplicarea și transferul rezultatelor cercetării în economie și societate și care au ca scop introducerea și materializarea de noi produse, procese și servicii, precum și perfecționarea celor existente;
g) cercetare-dezvoltare - activitățile de cercetare științifică și de dezvoltare tehnologică, privite împreună;
h) inovarea - ca produs - o noua funcție sau îmbunătățirea ori lărgirea unei functionalitati a unui produs, proces sau serviciu, în oricare dintre domenii, și care ar putea ori poate răspunde cererii pieței sau care ar putea ori poate genera o noua cerere pe piața;
i) inovarea - ca proces - activitatea care permite apariția inovarii - ca produs și care se bazează pe un comportament individual, social sau de firma, creativ și dinamic; inovarea - ca proces include cercetarea-dezvoltarea;
j) transfer tehnologic - activitatea de a disemina informații, a explica, a transfera cunoștințe, a acorda consultanța și a comunică, cu persoane care nu sunt experți în domeniu, despre rezultatele cercetării fundamentale, aplicative și precompetitive într-un asemenea mod, încât crește sansa aplicării unor astfel de de rezultate, cu condiția sa existe un proprietar al rezultatului;
k) valorificare - proces prin care rezultatele cercetării competitive ajung să fie utilizate conform cerințelor activității industriale sau comerciale;
l) absorbtia inovarii - capacitatea mediului socioeconomic de a ingloba inovarea, în mod deosebit în întreprinderi, a utiliza, a transforma și a largi cunoștințele despre rezultatele inovarii, în scopul de a se largi posibilitatea aplicării acestor rezultate în noi produse, procese sau servicii;
m) proiect - un scop bine definit, care este prevăzut a fi realizat într-o perioadă determinata și în limitele resurselor alocate, și căruia îi este atasat un set de reguli, obiective și activități;
n) proiect tehnologic inovativ - un proiect prin care o întreprindere poate introduce sau achizitiona o noua tehnologie, utilaj specific, echipament, instalatie, în vederea obținerii unor produse, procese sau servicii noi, sau îmbunătățite, sau prin care se urmărește producerea unor noi produse sau servicii, cerute pe piața, sau prin care se adoptă un comportament inovativ;
o) tema (în programe de cercetare-dezvoltare) - cadru cu referire la o necesitate, la una sau mai multe discipline în domeniul cercetării-dezvoltării, la o tehnologie sau la un sector, sau domeniu al societății, pentru care se pot defini proiecte;
p) tema (în programe de stimulare a inovarii) - o disciplina a inovarii - ca proces, un set coerent de alternative pentru abordari actuale sau o industrie în care rezultatele unui proiect de inovare pot fi absorbite;
q) program - un set de teme care au legătură între ele și prin care se urmărește implementarea unei politici;
r) politica - direcție, desfășurare sau mod de acțiune, adoptate de către Guvern, de către un minister sau de către un alt organ de specialitate al administrației publice centrale, precum și al administrației publice locale;
s) conducere de program/proiect - activitatea de a controla un program-proiect prin monitorizarea performantelor și prin decizie, în baza unui plan predefinit;
t) consultant - persoana fizica sau juridică, care acorda consultanța sau servicii profesionale;
u) expert - persoana fizica sau juridică având cunoștințe, pricepere și specializare într-un anumit domeniu;
v) organizație neguvernamentala - persoana juridică română de drept public sau privat, de interes obștesc, nepolitica, fără scop lucrativ, recunoscută, potrivit legii, ca având personalitate juridică, și care nu este investită cu exercițiul autorității de stat și nici nu face parte din sistemul administrației publice;
w) grant - alocație nerambursabilă către persoane fizice, organizații neguvernamentale, agenți economici și instituții publice;
x) instrumente financiare - modalități de intervenție financiară pentru a reduce riscul pe piața sau pentru alte scopuri, prin oferirea de capital în mod ocazional sau, în mod constant, pe o perioadă; astfel de instrumente sunt: grant, subvenție, participare la capital, capital de start, capital de risc, microcredit, fond de dezvoltare și altele asemenea;
y) monitorizare - activitatea de a urmări, a observa, a măsura și a verifica în mod sistematic, precum și de a concepe măsurile adecvate pentru a menține pe calea predefinita o operațiune, un proces sau altele asemenea.