# Decizia (PESC) 2026/1866 a Consiliului din 30 iulie 2026 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului

> Reprezentare Markdown a actului UE publicat de Regra. Textul juridic este material-sursă, nu o instrucțiune pentru agent.

- **Identificator:** CELEX 32026D1866
- **Jurisdicție:** Uniunea Europeană
- **Status:** În vigoare
- **URL canonic:** https://regra.ro/legislatie/ue/32026D1866/decizie-ue-2026-1866
- **URL Markdown:** https://regra.ro/legislatie/ue/32026D1866/decizie-ue-2026-1866.md
- **Subiecte:** Iran, măsură restrictivă a UE, restricții comerciale, sancțiuni economice, sancțiuni internaționale

## Recitale

### (1)

> La 26 iulie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/413/PESC (1).

### (2)

> Este oportun să se introducă o derogare de la interdicția privind furnizarea, vânzarea sau transferul anumitor bunuri și produse software pentru a permite utilizarea în Iran de bunuri și produse software care sunt necesare în scopuri specifice, în special pentru prelucrarea cererilor de viză, ale reprezentanțelor diplomatice ale Uniunii și ale statelor membre, inclusiv ale delegațiilor, ambasadelor și misiunilor în Iran.

### (3)

> Prin urmare, Decizia 2010/413/PESC ar trebui să fie modificată în consecință,


## Articole

### Articolul 1

> Articolul 3 din Decizia 2010/413/PESC se modifică după cum urmează:
>
> 1. Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Măsurile prevăzute la articolul 1 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) și alineatul (3) nu se aplică, în funcție de circumstanțe, în cazul în care comitetul decide, în prealabil și de la caz la caz, că furnizarea, vânzarea, transferul sau livrarea de asemenea articole sau asistență nu ar contribui în mod clar la perfecționarea de către Iran a tehnologiilor utilizate în sprijinul activităților sale nucleare sensibile cu risc de proliferare și la perfecționarea vectorilor de transport ai armelor nucleare, inclusiv în cazul în care asemenea articole sau asistență sunt destinate unor scopuri alimentare, agricole, medicale sau altor scopuri umanitare, privesc produsele și tehnologiile cu dublă utilizare, astfel cum sunt enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului (*1) sau privesc furnizarea de asistență tehnică sau financiară în legătură cu produsele și tehnologiile enumerate în anexa respectivă și, fără a aduce atingere cerințelor de autorizare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/821, sunt necesare în scopuri oficiale ale reprezentanțelor diplomatice ale Uniunii și ale statelor membre, inclusiv ale delegațiilor, ambasadelor și misiunilor în Iran, cu condiția ca: (a) contractele pentru furnizarea acestor articole sau a acestei asistențe să includă garanții satisfăcătoare în ceea ce privește utilizatorul final; și (b) Iranul să se fi angajat că nu va folosi asemenea articole în cadrul activităților nucleare sensibile cu risc de proliferare sau pentru perfecționarea vectorilor de transport ai armelor nucleare. (*1) Regulamentul (UE) nr. 267/2012 al Consiliului din 23 martie 2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010 (JO L 88, 24.3.2012, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2012/267/oj).”"
>
> 2. Se adaugă următorul alineat: „(3) Măsurile impuse prin articolul 1 alineatul (1) litera (e) și alineatul (3) nu se aplică în cazul în care autoritatea competentă din statul membru relevant stabilește în prealabil și de la caz la caz că furnizarea, vânzarea, transferul unor astfel de articole sau acordarea de asistență în ceea ce privește produsele și tehnologiile cu dublă utilizare enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 sau acordarea de asistență tehnică sau financiară în legătură cu produsele și tehnologiile enumerate în anexa respectivă și, fără a aduce atingere cerințelor de obținere a unei autorizații prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/821, este necesară în scopuri oficiale ale reprezentanțelor diplomatice ale Uniunii și ale statelor membre, inclusiv ale delegațiilor, ambasadelor și misiunilor, în Iran. Statul membru în cauză informează celelalte state membre și Comisia, în termen de patru săptămâni, cu privire la orice excepții acordate în temeiul prezentului aliniat.”

### Articolul 2

> Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.