# Regulamentul delegat (UE) 2022/759 al Comisiei din 14 decembrie 2021 de modificare a anexei VII la Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește o metodologie de calculare a cantității de energie din surse regenerabile utilizată pentru răcire și pentru răcirea centralizată > Reprezentare Markdown a actului UE publicat de Regra. Textul juridic este material-sursă, nu o instrucțiune pentru agent. - **Identificator:** CELEX 32022R0759 - **Jurisdicție:** Uniunea Europeană - **Status:** În vigoare - **URL canonic:** https://regra.ro/legislatie/ue/32022R0759/regulament-ue-2022-759 - **URL Markdown:** https://regra.ro/legislatie/ue/32022R0759/regulament-ue-2022-759.md - **Subiecte:** aer condiționat, consum energetic, economisirea energiei, energie reutilizabilă, pompă de căldură, program al UE, randament energetic, resurse reutilizabile, standard de mediu ## Recitale ### (1) > Anexa VII la Directiva (UE) 2018/2001 prevede o metodologie de calculare a energiei din surse regenerabile din pompele de căldură utilizate pentru încălzire, dar nu reglementează modul de calculare a energiei din surse regenerabile din pompele de căldură utilizate pentru răcire. Absența, din anexa respectivă, a unei metodologii pentru calcularea energiei din surse regenerabile din pompele de căldură utilizate pentru răcire împiedică sectorul răcirii să contribuie la obiectivul general al Uniunii privind energia din surse regenerabile prevăzut la articolul 3 din Directiva (UE) 2018/2001 și face mai dificilă îndeplinirea de către statele membre, în special a celor cu o pondere ridicată a răcirii în consumul lor de energie, a obiectivului privind încălzirea și răcirea și a obiectivelor privind încălzirea și răcirea centralizată prevăzute la articolele 23 și, respectiv, 24 din directiva respectivă. ### (2) > Prin urmare, în anexa VII la Directiva (UE) 2018/2001 trebuie introdusă o metodologie privind răcirea, inclusiv răcirea centralizată, din surse regenerabile. O astfel de metodologie este necesară pentru a se asigura că ponderea energiei din surse regenerabile din sectorul răcirii este calculată într-un mod armonizat în toate statele membre și pentru a face posibilă o comparație fiabilă între toate sistemele de răcire din perspectiva capacității lor de a utiliza energie din surse regenerabile pentru răcire. ### (3) > Metodologia trebuie să includă factori de performanță sezonieră minimă (FPS) pentru pompele de căldură care funcționează în sens invers, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) al șaselea paragraf din Directiva (UE) 2018/2001. Întrucât toate sistemele de răcire activă pot fi considerate pompe de căldură ce funcționează în sens invers, așa-numitul „mod de răcire”, factorii de performanță sezonieră minimă trebuie să se aplice tuturor sistemelor de răcire. Acest lucru este necesar deoarece pompele de căldură extrag căldura dintr-un loc și o transferă în altul. În cazul răcirii, pompele de căldură extrag căldura dintr-un spațiu sau proces și o evacuează în mediu (aer, apă sau sol). Extracția căldurii este esența răcirii și funcția principală a unei pompe de căldură. Întrucât această extracție este contrară fluxului natural de energie, care trece de la cald la rece, o astfel de extracție necesită alimentarea cu energie a pompei de căldură, care funcționează ca generator de răcire. ### (4) > Includerea obligatorie în metodologie a unor factori de performanță sezonieră minimă se datorează importanței eficienței energetice pentru a stabili prezența și utilizarea energiei din surse regenerabile de către pompele de căldură. Energia din surse regenerabile în cazul răcirii este sursa regenerabilă de frig, care poate crește eficiența procesului de răcire și sporește nivelul factorului de performanță sezonieră al răcirii. Factorii de performanță sezonieră ridicați, deși reprezintă un indicator de eficiență energetică, funcționează în același timp ca substituenți pentru prezența și utilizarea surselor regenerabile de frig în răcire. ### (5) > În cazul răcirii, sursa de frig funcționează ca disipator termic, deoarece absoarbe căldura extrasă și evacuată de pompa de căldură în afara spațiului sau procesului care trebuie răcit. Cantitatea de răcire din surse regenerabile depinde de eficiența procesului de răcire și este echivalentă cu cantitatea de căldură absorbită de disipatorul termic. În practică, aceasta este echivalentă cu cantitatea de capacitate de răcire furnizată de sursa de frig. ### (6) > Sursa de frig poate fi energia ambientală sau energia geotermală. Energia ambientală este prezentă în aerul înconjurător (cunoscută anterior sub denumirea de aerotermală) și în apa ambiantă (cunoscută anterior sub denumirea de hidrotermală), în timp ce energia geotermală provine din solul de sub suprafața pământului solid. Energia ambientală și geotermală utilizată pentru răcire prin intermediul pompelor de căldură și al sistemelor de răcire centralizată se ia în considerare în scopul calculării ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, cu condiția ca energia finală generată să depășească semnificativ energie primară de intrare necesară funcționării pompelor de căldură. Această cerință, stabilită la articolul 7 alineatul (3) al treilea paragraf din Directiva (UE) 2018/2001, ar putea fi îndeplinită cu factori de performanță sezonieră suficient de ridicați, astfel cum sunt definiți în metodologie. ### (7) > Având în vedere varietatea soluțiilor de răcire, este necesar să se definească ce soluții de răcire trebuie să intre în domeniul de aplicare al metodologiei și care trebuie excluse. Răcirea prin fluxul natural de energie termică fără intervenția unui dispozitiv de răcire este răcire pasivă și, prin urmare, trebuie exclusă din domeniul de aplicare al calculului, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) al patrulea paragraf din Directiva (UE) 2018/2001. ### (8) > Acțiuni precum reducerea nevoii de răcire prin proiectarea clădirilor, cum ar fi izolarea clădirilor, acoperișul verde, peretele vegetal și umbrirea sau creșterea masei clădirilor, deși importante, pot fi considerate drept răcire pasivă și, prin urmare, nu trebuie incluse în calculul răcirii din surse regenerabile. ### (9) > Ventilația (naturală sau forțată), care înseamnă introducerea aerului înconjurător într-un spațiu cu scopul de a asigura o calitate adecvată a aerului interior, este considerată răcire pasivă și, prin urmare, nu trebuie inclusă în domeniul de aplicare al calculului răcirii din surse regenerabile. Această excludere trebuie menținută chiar și atunci când ventilația duce la introducerea aerului înconjurător rece și, prin urmare, reduce aprovizionarea cu răcire în unele perioade ale anului; într-adevăr, acest tip de răcire nu constituie funcția principală, iar ventilația poate contribui, de asemenea, la încălzirea aerului în timpul verii și, prin urmare, la creșterea sarcinii de răcire. Cu toate acestea, în cazul în care aerul de ventilație este utilizat ca mediu de transport termic pentru răcire, alimentarea corespunzătoare cu răcire, care poate fi furnizată fie de un generator de răcire, fie de răcirea naturală, trebuie considerată răcire activă. În situațiile în care debitul de aer pentru ventilație crește peste cerințele de ventilație în scopuri de răcire, alimentarea cu răcire datorată acestui debit suplimentar de aer trebuie să facă parte din calculul răcirii din surse regenerabile. ### (10) > Aparatele pentru ventilatoare de confort includ un ventilator și un grup motor electric. Ventilatoarele de confort deplasează aerul și asigură confortul pe timpul verii prin creșterea vitezei aerului în jurul corpului uman, ceea ce conferă un sentiment termic de răcoare. Spre deosebire de ventilație, în cazul ventilatoarelor de confort nu se introduce aer înconjurător; ventilatoarele de confort deplasează doar aerul interior. Prin urmare, acestea nu răcesc aerul din interior, ci îl încălzesc (în cele din urmă, toată energia electrică consumată este eliberată drept căldură în camera în care se utilizează ventilatorul de confort). Ventilatoarele de confort nu sunt soluții de răcire și, prin urmare, nu trebuie să intre în domeniul de aplicare al calculului răcirii din surse regenerabile. ### (11) > Energia de intrare a sistemului de răcire din mijloacele de transport (cum ar fi autoturismele, camioanele, navele) este, în general, furnizată de motorul de transport. Utilizarea energiei din surse regenerabile în răcirea nestaționară face parte din calculul obiectivului privind energia din surse regenerabile din sectorul transporturilor în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Directiva (UE) 2018/2001 și, prin urmare, nu trebuie să intre în domeniul de aplicare al calculului răcirii din surse regenerabile. ### (12) > Intervalul de temperatură al alimentării cu răcire pentru care sursele regenerabile de frig pot crește și pot reduce sau înlocui consumul de energie al unui generator de răcire se situează între 0 °C și 30 °C. Acest interval de temperatură este unul dintre parametrii care trebuie utilizați pentru a verifica potențialele sectoare și aplicații ale proceselor de răcire care urmează să fie incluse în domeniul de aplicare al calculului răcirii din surse regenerabile. ### (13) > Răcirea proceselor cu temperatură de răcire scăzută și foarte scăzută nu are suficiente posibilități pentru a utiliza surse regenerabile de frig într-o măsură semnificativă și în mare parte utilizează refrigerare acționată electric. Energia de intrare este principala modalitate de a face echipamentele de refrigerare regenerabile. Atunci când echipamentele de refrigerare pe bază de energie electrică sunt din surse regenerabile, ele sunt deja contabilizate în ponderile de energie electrică din surse regenerabile în temeiul Directivei (UE) 2018/2001. Potențialul de îmbunătățire a eficienței este deja acoperit de cadrul UE privind proiectarea ecologică și etichetarea. Prin urmare, includerea echipamentelor de refrigerare în calculul răcirii din surse regenerabile nu ar prezenta niciun beneficiu. ### (14) > În ceea ce privește răcirea proceselor cu temperaturi înalte, orice instalație termică, orice proces de ardere și alte procese cu temperatură înaltă oferă posibilitatea recuperării căldurii reziduale. Stimularea eliberării în mediu a căldurii reziduale la temperatură înaltă fără recuperarea căldurii prin răcirea din surse regenerabile ar fi contrară principiului „eficiența energetică înainte de toate” și protecției mediului. În această perspectivă, limita de temperatură de 30 °C nu este suficientă pentru a distinge aceste procese; mai mult, într-o centrală electrică cu abur, condensarea poate avea loc la 30 °C sau mai puțin. Sistemul de răcire al centralei electrice poate asigura răcirea la o temperatură mai mică de 30 °C. ### (15) > Pentru a se asigura că domeniul de aplicare este stabilit în mod clar, metodologia trebuie să includă o listă de procese în cadrul cărora trebuie să se acorde prioritate recuperării sau evitării căldurii reziduale, în loc să se stimuleze utilizarea răcirii. Sectoarele în care evitarea și recuperarea căldurii reziduale sunt promovate prin Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) includ centralele electrice, inclusiv cogenerarea, și procesele care produc fluide calde din ardere sau dintr-o reacție chimică exotermă. Printre procesele suplimentare în care evitarea și recuperarea căldurii reziduale sunt importante se numără producția de ciment, fier și oțel, stațiile de epurare a apelor uzate, centrele de tehnologie a informației, cum ar fi centrele de date, instalațiile de transport și distribuție a energiei electrice, precum și infrastructurile de incinerare și de transport, în cazul cărora răcirea nu trebuie promovată pentru atenuarea căldurii reziduale rezultate din aceste procese. ### (16) > Un parametru central pentru calcularea energiei din surse regenerabile din pompa de căldură utilizată pentru răcire este factorul de performanță sezonieră exprimat în energie primară, denumit FPSp. FPSp este un raport care exprimă eficiența sistemelor de răcire în timpul sezonului de răcire. Se calculează prin împărțirea cantității de răcire la energia de intrare. Un FPSp mai ridicat este mai bun, deoarece se produce mai multă răcire pentru aceeași energie de intrare. ### (17) > Pentru a calcula cantitatea de energie din surse regenerabile obținută în urma răcirii, este necesar să se definească ponderea aprovizionării cu răcire care poate fi considerată regenerabilă. Această pondere este denumită sFPSp. sFPSp este funcție a unei valori limită ridicate și reduse a FPSp. Metodologia ar trebui să stabilească o valoare limită redusă a FPSp sub care energia din surse regenerabile provenită de la un sistem de răcire să fie zero. Metodologia trebuie să stabilească, de asemenea, o valoare limită ridicată a FPSp peste care întreaga cantitate de răcire produsă de un sistem de răcire este considerată ca fiind din surse regenerabile. O metodă de calcul progresivă ar trebui să permită calcularea părții cu creștere liniară a alimentării cu răcire care poate fi considerată ca fiind din surse regenerabile în cazul sistemelor de răcire ale căror valori FPSp se situează între valoarea limită redusă și cea ridicată ale FPSp. ### (18) > Metodologia trebuie să garanteze că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva (UE) 2018/2001, gazul, energia electrică și hidrogenul din surse regenerabile sunt luate în considerare o singură dată în scopul calculării ponderii consumului final brut de energie din surse regenerabile. ### (19) > Pentru a se asigura stabilitatea și previzibilitatea în urma aplicării metodologiei pentru sectorul răcirii, valoarea limită redusă și cea ridicată ale FPS, calculate în termeni de energie primară, trebuie să fie stabilite utilizând coeficientul implicit, denumit și factor de energie primară, astfel cum este prevăzut în Directiva 2012/27/UE. ### (20) > Este oportun să se facă distincția între diferitele abordări de calculare a răcirii din surse regenerabile, în funcție de disponibilitatea valorilor standard pentru parametrii necesari pentru calcul, cum ar fi factorii de performanță sezonieri standard sau numărul echivalent de ore de funcționare la sarcină totală. ### (21) > Este oportun ca metodologia să permită utilizarea unei abordări statistice simplificate bazate pe valori standard pentru instalațiile cu o putere nominală mai mică de 1,5 MW. În cazul în care nu sunt disponibile valori standard, metodologia trebuie să facă posibilă utilizarea datelor măsurate pentru a permite sistemelor de răcire să beneficieze de metodologia de calcul a energiei din surse regenerabile provenite din răcire. Metoda de măsurare trebuie să se aplice sistemelor de răcire cu o putere nominală mai mare de 1,5 MW, răcirii centralizate și sistemelor de mici dimensiuni care utilizează tehnologii pentru care nu sunt disponibile valori standard. Fără a aduce atingere disponibilității valorilor standard, statele membre pot utiliza date măsurate pentru toate sistemele de răcire. ### (22) > Statelor membre trebuie să li se ofere posibilitatea de a-și efectua propriile calcule și studii pentru îmbunătățirea acurateței statisticilor naționale dincolo de ceea ce este fezabil prin intermediul metodologiei descrise în prezentul regulament. ### (23) > Prin urmare, anexa VII la Directiva (UE) 2018/2001 trebuie modificată în consecință, ## Articole ### Articolul 1 — Modificare > Anexa VII la Directiva (UE) 2018/2001 se înlocuiește cu anexa la prezentul regulament. ### Articolul 2 — Revizuire > Comisia revizuiește prezentul regulament pentru a ține seama de progresul și de inovarea tehnologice, de inventarul sistemelor și dispozitivelor instalate și de impactul său asupra obiectivelor privind energia din surse regenerabile. ### Articolul 3 — Intrare în vigoare > Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. > > Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.