# 2012/148/UE: Recomandarea Comisiei din 9 martie 2012 privind pregătirile pentru introducerea sistemelor de contorizare inteligentă

> Reprezentare Markdown a actului UE publicat de Regra. Textul juridic este material-sursă, nu o instrucțiune pentru agent.

- **Identificator:** CELEX 32012H0148
- **Jurisdicție:** Uniunea Europeană
- **Status:** În vigoare
- **URL canonic:** https://regra.ro/legislatie/ue/32012H0148/act-ue-2012-148
- **URL Markdown:** https://regra.ro/legislatie/ue/32012H0148/act-ue-2012-148.md
- **Subiecte:** analiza cost-beneficiu, consum energetic, date personale, echipament de măsură, energie electrică, protecția datelor, rețea de transmisie

## Recitale

### (1)

> Rețelele inteligente marchează o nouă evoluție în direcția unei mai mari responsabilizări a consumatorilor, a unei mai bune integrări în rețea a surselor de energie regenerabile și a unei eficiențe energetice sporite și aduc o contribuție semnificativă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la crearea de locuri de muncă și la dezvoltarea tehnologică în Uniune.

### (2)

> În conformitate cu Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (1), precum și cu Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (2), statele membre au obligația de a asigura implementarea unor sisteme de contorizare inteligentă care să contribuie la participarea activă a consumatorilor pe piața furnizării de energie electrică și de gaze, iar implementarea acestor sisteme de contorizare poate face obiectul unei evaluări economice a tuturor costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață și pentru consumatorii individuali sau a tipului de contorizare inteligentă considerat ca fiind rezonabil din punct de vedere economic și rentabil, precum și a termenului fezabil pentru introducerea acestora.

### (3)

> Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 12 aprilie 2011 intitulată „Rețele inteligente: de la inovare la implementare” (3) prezintă o serie de măsuri, printre care se numără monitorizarea progreselor realizate de statele membre, elaborarea unor orientări privind indicatorii cheie de performanță și a unor orientări menite să definească metodologia aferentă planurilor statelor membre referitoare la implementarea sistemelor de contorizare inteligentă, precum și o serie de analize cost-beneficiu.

### (4)

> Agenda digitală pentru Europa prevede o serie de măsuri adecvate, în special cu privire la protecția datelor în Uniune, la securitatea rețelelor și a informațiilor, la atacuri cibernetice și la funcționalitățile pentru rețele inteligente și pentru contorizare. Statele membre, în colaborare cu sectorul de resort, cu Comisia și cu alte părți interesate, trebuie să ia măsuri adecvate pentru a asigura o abordare coerentă.

### (5)

> Una dintre principalele sarcini și condiții prealabile pentru utilizarea sistemelor de măsurare inteligente este de a găsi soluții tehnice și juridice adecvate care să garanteze protecția datelor cu caracter personal ca drept fundamental înscris la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Statele membre și părțile interesate ar trebui să asigure, în special în faza inițială de introducere a contoarelor inteligente, monitorizarea aplicațiilor aferente sistemelor de contorizare inteligentă și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor.

### (6)

> Sistemele de contorizare inteligentă permit prelucrarea datelor, inclusiv, în principal, a datelor cu caracter personal. În plus, implementarea rețelelor inteligente și a sistemelor de contorizare inteligentă ar trebui să le permită furnizorilor și operatorilor de rețele să treacă de la o imagine de ansamblu a comportamentului în materie de consum de energie la informații detaliate cu privire la comportamentul în materie de energie al consumatorilor finali individuali.

### (7)

> Drepturile și obligațiile prevăzute de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (4) și de Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (5) se aplică pe deplin contorizării inteligente care prelucrează date cu caracter personal, în special atunci când serviciile de comunicații electronice accesibile publicului sunt utilizate în vederea gestionării relațiilor contractuale și comerciale cu clienții.

### (8)

> Avizele emise de Grupul de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, înființat în conformitate cu articolul 29 din Directiva 95/46/CE, oferă îndrumări pentru identificarea și dezvoltarea „celor mai bune tehnici disponibile” menite să protejeze datele cu caracter personal și să garanteze securitatea datelor atunci când datele sunt prelucrate în cadrul sistemelor de contorizare inteligentă și al rețelelor inteligente.

### (9)

> Având în vedere potențialul de dezvoltare al rețelelor inteligente, trebuie să se acorde o atenție specială securității și protecției datelor cu caracter personal prelucrate de sistemele de contorizare inteligentă. În acest sens, trebuie să se efectueze o serie de evaluări ale impactului în materie de protecție a datelor care să facă posibilă identificarea încă de la început a riscurilor privind protecția datelor, ce pot apărea ca urmare a evoluției rețelelor inteligente.

### (10)

> Elementele privind protecția datelor și securitatea informațiilor ar trebui integrate în sistemele de contorizare inteligentă, înainte ca acestea să fie introduse și utilizate pe scară largă. Aceste caracteristici pot duce efectiv la îmbunătățirea controlului consumatorilor asupra prelucrării datelor cu caracter personal.

### (11)

> Statele membre ar trebui să coopereze cu sectorul de resort și cu părțile interesate din cadrul societății civile, în special cu autoritățile naționale responsabile cu protecția datelor, pentru a stimula și a sprijini introducerea, într-o etapă timpurie a dezvoltării de rețele inteligente, a principiului referitor la „securitatea și protecția datelor încă din faza de concepție”, mai ales în ceea ce privește introducerea sistemelor de contorizare inteligentă.

### (12)

> Orice parte care prelucrează date cu caracter personal în contextul sistemelor de contorizare inteligentă trebuie să ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că datele nu conduc la o persoană identificată sau identificabilă prin mijloace susceptibile de a fi utilizate fie de operatorul de rețele, fie de oricare altă parte terță, cu excepția cazului în care datele sunt prelucrate în conformitate cu principiile și normele juridice aplicabile privind protecția datelor.

### (13)

> Comunicarea Comisiei din 2 mai 2007 privind „promovarea protecției datelor prin intermediul tehnologiilor de protecție a vieții private” (6) prevede măsuri concrete în vederea atingerii obiectivelor de limitare a prelucrării datelor cu caracter personal și de utilizare, pe cât posibil, a datelor anonime sau sub pseudonim prin sprijinirea dezvoltării acestor tehnologii și utilizarea lor de către responsabilii cu controlul datelor și de către persoanele fizice.

### (14)

> Un cadru elaborat la nivelul Uniunii pentru realizarea de evaluări ale impactului asupra protecției datelor și a vieții private va asigura respectarea uniformă a prevederilor prezentei recomandări în toate statele membre.

### (15)

> O evaluare a impactului protecției datelor cu caracter personal efectuată de operator și de părțile interesate înainte de introducerea unor sisteme de contorizare inteligentă va oferi informațiile necesare pentru luarea măsurilor de protecție corespunzătoare. Astfel de măsuri trebuie să fie monitorizate și revizuite pe parcursul întregului ciclu de viață al contoarelor inteligente.

### (16)

> În conformitate cu Directiva 2009/72/CE, se așteaptă ca statele membre să finalizeze, până la 3 septembrie 2012, o analiză cost-beneficiu a introducerii sistemelor de contorizare inteligentă. În conformitate cu Comunicarea Comisiei din 12 aprilie 2011, Comisia consideră că este important să se stabilească criterii, un model și linii directoare mai generale capabile să îmbunătățească nivelul de detaliu și comparabilitatea analizelor. Potrivit sugestiilor formulate de grupul operativ pentru rețelele inteligente (7), criteriile ar trebui să utilizeze indicatori cuantificabili.

### (17)

> Statele membre, în colaborare cu sectorul de resort, cu Comisia și cu alte părți interesate, trebuie să ia măsurile corespunzătoare în vederea diseminării informațiilor cu privire la beneficiile și riscurile potențiale asociate utilizării tehnologiei de contorizare inteligentă, precum și la sporirea gradului de conștientizare a acestor riscuri și beneficii.

### (18)

> În acest sens, statele membre, în colaborare cu sectorul de resort, cu asociațiile din cadrul societății civile și cu alte părți interesate, trebuie să identifice și să disemineze o serie de exemple de bune practici în ceea ce privește aplicațiile aferente contorizării inteligente și să ia măsurile adecvate - cum ar fi proiectele-pilot de amploare - pentru a spori gradul de conștientizare în rândul opiniei publice, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru adoptarea la scară mai largă a tehnologiei în cauză.

### (19)

> Stabilirea unui set de cerințe funcționale recomandate le-ar permite statelor membre să atingă, simultan și cu mai multă ușurință, un nivel de rentabilitate optim în ceea ce privește planurile lor de introducere a sistemelor de contorizare inteligentă. Stabilirea cerințelor de mai sus ar pune la dispoziția autorităților de reglementare, a sectorului responsabil cu contorizarea, a operatorilor de rețele și a furnizorilor o gamă de indicii cu privire la abordările cu cea mai mare probabilitate de a fi adoptate în acest sector.

### (20)

> Pe baza orientărilor privind buna practică definite de Grupul european de reglementare în domeniul energiei electrice și al gazelor (denumit în continuare „ERGEG”) (8) și a analizării primelor evaluări cost-beneficiu comunicate de statele membre, Comisia consideră oportun să recomande statelor membre și autorităților de reglementare să întocmească un set de funcționalități minime comune pentru contoarele inteligente.

### (21)

> După consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor,


## Articole

### Articolul text — Text integral

> RECOMANDAREA COMISIEI
>
> din 9 martie 2012
>
> privind pregătirile pentru introducerea sistemelor de contorizare inteligentă
>
> (2012/148/UE)
>
> COMISIA EUROPEANĂ,
>
> având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
>
> întrucât:
>
> ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
>
> I. CONSIDERAȚII PRIVIND PROTECȚIA ȘI SECURITATEA DATELOR
>
> Definiții
>
> Evaluarea impactului asupra protecției datelor
>
> Protecția datelor încă din faza de concepție și protecția datelor cu ajutorul setărilor implicite
>
> Măsuri de protecție a datelor
>
> Securitatea datelor
>
> Informații și transparență referitoare la contorizarea inteligentă
>
> II. METODOLOGIA DE EVALUARE ECONOMICĂ A COSTURILOR ȘI A BENEFICIILOR PE TERMEN LUNG LEGATE DE INTRODUCEREA SISTEMELOR DE CONTORIZARE INTELIGENTĂ
>
> Adaptarea la condițiile locale
>
> Analiza cost-beneficiu (ACB)
>
> Analiza sensibilității
>
> Evaluarea performanței, a efectelor externe și a impactului social
>
> III. CERINȚE FUNCȚIONALE MINIME COMUNE APLICABILE SISTEMELOR DE CONTORIZARE INTELIGENTĂ A ELECTRICITĂȚII
>
> Cerințe funcționale minime comune
>
> Măsuri subsecvente
>
> Destinatari
>
> Adoptată la Bruxelles, 9 martie 2012.
>
> Pentru Comisie
>
> Günther OETTINGER
>
> Membru al Comisiei
>
> (1) JO L 211, 14.8.2009, p. 55.
>
> (2) JO L 211, 14.8.2009, p. 94.
>
> (3) COM(2011) 202 final.
>
> (4) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
>
> (5) JO L 201, 31.7.2002, p. 37.
>
> (6) COM(2007) 228 final.
>
> (7) http://ec.europa.eu/energy/gas_electricity/smartgrids/taskforce_en.htm
>
> (8) Orientări ERGEG privind buna practică (GGP – Guidelines of Good Practice) referitoare la aspectele normative ale contoarelor inteligente pentru energia electrică și gaz (Ref. E10-RMF-29-05).
>
> (9) Grupul operativ european pentru rețele inteligente definește rețeaua inteligentă ca fiind o rețea energetică în măsură să integreze în mod eficient comportamentul tuturor utilizatorilor conectați la această rețea, cu scopul de a asigura un sistem energetic eficient din punct de vedere economic, sustenabil și cu pierderi reduse, precum și de a garanta securitatea alimentării cu energie electrică de calitate ridicată și în condiții de siguranță: http://ec.europa.eu/energy/gas_electricity/smartgrids/doc/expert_group1.pdf.
>
> (10) Notă interpretativă referitoare la Directiva 2009/72/CE privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și la Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale – Piețe cu amănuntul, p. 7.
>
> (11) Avizul nr. 183 al Grupului de lucru „Articolul 29” privind contorizarea inteligentă, aprilie 2011.
>
> ANEXĂ
>
> Orientări privind metodologia de evaluare economică a costurilor și beneficiilor pe termen lung ale introducerii contorizării inteligente în conformitate cu anexa I la Directivele 2009/72/CE și 2009/73/CE
>
> 1. TRIMITERI
>
> 2. LISTA NEEXHAUSTIVĂ A VARIABILELOR/DATELOR CARE TREBUIE STABILITE/COLECTATE ÎN CAZUL ENERGIEI ELECTRICE
>
> 3. SCHEMA ETAPELOR AFERENTE ANALIZEI COST-BENEFICIU ȘI A ANALIZEI SENSIBILITĂȚII
>
> Observație: În cursul evaluării cantitative, pot fi utilizate diferite rate de actualizare pentru a cuantifica în mod diferit beneficiile cu o dimensiune socială și cele destinate părților interesate din sectorul privat. Pentru a crește valoarea actuală a beneficiilor societale și a costurilor ar trebui să se aibă în vedere o rată de actualizare mai redusă.
>
> Definirea condițiilor inițiale
>
> Etapa 1: Revizuirea și descrierea tehnologiilor, a elementelor și a obiectivelor.
>
> Etapa 2: Schematizarea activelor sub formă de funcționalități.
>
> Etapa 3: Schematizarea funcționalităților sub formă de beneficii.
>
> Realizarea analizei cost-beneficiu
>
> Etapa 4: Stabilirea situației de referință.
>
> Etapa 5: Monetizarea beneficiilor și identificarea beneficiarilor..
>
> Etapa 6: Identificarea și cuantificarea costurilor.
>
> Etapa 7: Compararea costurilor și a beneficiilor.
>
> Realizarea analizei sensibilității
>
> Prezentarea rezultatelor analizei cost-beneficiu și indicarea gamei de valori ale parametrilor care produc un rezultat pozitiv.
>
> Atunci când analiza permite calcularea costurilor și beneficiilor aferente modificărilor rezultate ale emisiilor de carbon, se recomandă ca analiza să ia în considerare prețurile carbonului proiectate atât în scenariul de referință, cât și în scenariul referitor la decarbonizare ale Comisiei (1).
>
> 4. LISTA NEEXHAUSTIVĂ A COSTURILOR CARE TREBUIE LUATE ÎN CONSIDERARE PENTRU INTRODUCEREA SISTEMELOR DE CONTORIZARE INTELIGENTĂ ÎN CAZUL ENERGIEI ELECTRICE
>
> 5. LISTA NEEXHAUSTIVĂ A FORMULELOR DE CUANTIFICARE A BENEFICIILOR ÎN CAZUL ENERGIEI ELECTRICE
>
> Observație: În ceea ce privește „costul poluanților atmosferici” (pulberi, NOx, SO2), se recomandă să se consulte Directiva privind vehiculele (4) nepoluante – Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, precum și programul CAFÉ (Aer curat pentru Europa) privind procesul de cuantificare a avantajelor legate de o bună calitate a aerului.
>
> (1) Anexa 7.10 la Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2011) 288 final – „Evaluarea impactului”: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=SEC:2011:0288:FIN:EN:PDF.
>
> (2) Joasă tensiune.
>
> (3) Tensiune medie.
>
> (4) JO L 120, 15.5.2009, p. 5.