# Regulamentul (CE) nr. 43/2009 al Consiliului din 16 ianuarie 2009 de stabilire, pentru 2009, a posibilităților de pescuit și a condițiilor conexe pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește, aplicabile în apele comunitare și, pentru navele comunitare, în ape în care sunt necesare limitări ale capturilor

> Reprezentare Markdown a actului UE publicat de Regra. Textul juridic este material-sursă, nu o instrucțiune pentru agent.

- **Identificator:** CELEX 32009R0043
- **Jurisdicție:** Uniunea Europeană
- **Status:** În vigoare
- **URL canonic:** https://regra.ro/legislatie/ue/32009R0043/regulament-ue-2009-43
- **URL Markdown:** https://regra.ro/legislatie/ue/32009R0043/regulament-ue-2009-43.md
- **Subiecte:** apele din UE, conservarea resurselor, flotă de pescuit, managementul pescuitului, pescuit autorizat, reglementarea pescuitului, resurse piscicole, țări ale UE, vas de pescuit, zonă de captură a peștelui

## Recitale

### (1)

> În conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, Consiliul trebuie să adopte măsurile necesare pentru a asigura accesul la ape şi resurse şi exercitarea durabilă a activităţilor de pescuit, ţinând seama de recomandările ştiinţifice disponibile, în special de raportul elaborat de Consiliul ştiinţific, tehnic şi economic pentru pescuit (CSTEP).

### (2)

> În temeiul articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, Consiliului îi revine obligaţia de a fixa capturile totale admisibile (TAC) pe rezervă de pescuit sau grup de rezerve de pescuit. Posibilităţile de pescuit trebuie să fie alocate statelor membre şi ţărilor terţe în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 20 din respectivul regulament.

### (3)

> Pentru a asigura gestionarea eficientă a TAC şi a cotelor, este necesar să se stabilească condiţiile specifice în care să se desfăşoare operaţiunile de pescuit.

### (4)

> Este necesar ca principiile şi anumite proceduri de gestionare a pescuitului să fie stabilite la nivel comunitar, astfel încât statele membre să poată asigura gestionarea navelor care arborează pavilionul lor.

### (5)

> Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 stabileşte definiţiile relevante pentru alocarea posibilităţilor de pescuit.

### (6)

> Posibilităţile de pescuit trebuie utilizate în conformitate cu legislaţia comunitară în materie, în special cu Regulamentul (CEE) nr. 2807/83 al Comisiei din 22 septembrie 1983 de definire a procedurilor speciale de înregistrare a informaţiilor privitoare la capturile de peşte de către statele membre (10), Regulamentul (CEE) nr. 2930/86 al Consiliului din 22 septembrie 1986 de definire a caracteristicilor navelor de pescuit (11), Regulamentul (CEE) nr. 1381/87 al Comisiei din 20 mai 1987 privind stabilirea modalităţilor specifice de marcare şi documentare a navelor de pescuit (12), Regulamentul (CEE) nr. 3880/91 al Consiliului din 17 decembrie 1991 privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale ale statelor membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (13), Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune din domeniul pescuitului (14), Regulamentul (CE) nr. 1627/94 al Consiliului din 27 iunie 1994 de stabilire a dispoziţiilor generale privind permisele de pescuit speciale (15), Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecţie a puietului de organisme marine (16), Regulamentul (CE) nr. 1434/98 al Consiliului din 29 iunie 1998 de specificare a condiţiilor în care heringul poate fi descărcat la ţărm în scopuri industriale, altele decât consumul uman direct (17), Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a cerinţelor specifice de acces şi a condiţiilor conexe care se aplică pescuitului rezervelor de specii de adâncime (18), Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind gestionarea efortului de pescuit referitor la anumite zone şi resurse de pescuit comunitare (19), Regulamentul (CE) nr. 2244/2003 al Comisiei din 18 decembrie 2003 de stabilire a dispoziţiilor privind sistemele de monitorizare a navelor prin satelit (20), Regulamentul (CE) nr. 601/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 de stabilire a unor măsuri de control aplicabile activităţilor de pescuit în zona care face obiectul Convenţiei privind conservarea faunei şi florei marine din Antarctica (21), Regulamentul (CE) nr. 811/2004, Regulamentul (CE) nr. 2115/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 de stabilire a unui plan de redresare pentru halibutul negru în cadrul Organizaţiei de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (22), Regulamentul (CE) nr. 2166/2005, Regulamentul (CE) nr. 388/2006, Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (23), Regulamentul (CE) nr. 509/2007, Regulamentul (CE) nr. 520/2007 al Consiliului din 7 mai 2007 de stabilire a unor măsuri tehnice pentru conservarea anumitor rezerve de specii cu migraţie extinsă (24), Regulamentul (CE) nr. 676/2007, Regulamentul (CE) nr. 1386/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unor măsuri de conservare şi executare care se aplică în zona de reglementare a Organizaţiei de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (25), Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 privind autorizaţiile pentru activităţi de pescuit ale navelor de pescuit comunitare în afara apelor comunitare şi accesul navelor ţărilor terţe în apele comunitare (26), Regulamentul (CE) nr. 1300/2008, Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 şi Regulamentul (CE) nr. 1359/2008 al Consiliului din 28 noiembrie 2008 de stabilire, pentru 2009 şi 2010, a posibilităţilor de pescuit pentru navele comunitare în ceea ce priveşte anumite stocuri de peşte de adâncime (27).

### (7)

> Ar trebui precizat că prezentul regulament ar trebui să se aplice în cazul în care organismele marine capturate în timpul operaţiunilor de pescuit desfăşurate exclusiv în scopul cercetărilor ştiinţifice sunt vândute, depozitate, expuse sau oferite spre vânzare în orice scop.

### (8)

> Este necesar, în urma avizului Consiliului Internaţional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), să se menţină aplicarea unui sistem de gestionare a limitelor capturilor de hamsie în zona ICES VIII. În lumina informaţiilor ştiinţifice obţinute în prima jumătate a anului 2008 şi a discuţiilor care se desfăşoară în contextul elaborării unui plan multianual pentru hamsii, Comisia trebuie să fixeze limitele de captură pentru stocul de hamsii din zona ICES VIII.

### (9)

> Este necesar, în urma avizului ICES, să se menţină şi să se revizuiască un sistem de gestionare a efortului de pescuit pentru uvă în zonele ICES IIIa şi IV şi în apele CE din zona IIa.

### (10)

> Prezentul regulament stabileşte şi distribuie o serie de noi posibilităţi de pescuit pentru vulpi şi pisici de mare în zonele VIId, IIIa, VIa-b, VIIa-c, e-k, VIII şi IX. Ar trebui să se stabilească o metodă de alocare a acestor noi posibilităţi de pescuit, bazată pe criterii obiective, având în vedere totodată interesele fiecărui stat membru în cauză. În acest sens, este oportun să se ia în considerare evidenţa debarcărilor fiecărui stat membru în cauză pentru aceste specii în zonele respective pe parcursul unei perioade recente şi suficient de reprezentative.

### (11)

> Ca măsură tranzitorie, ţinând seama de cel mai recent aviz ştiinţific al ICES, efortul de pescuit pentru anumite specii de adâncime ar trebui redus în continuare.

### (12)

> În temeiul articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, revine Consiliului să decidă cu privire la condiţiile conexe limitelor de captură şi/sau ale efortului de pescuit. Consultanţa ştiinţifică arată că un volum substanţial de capturi peste nivelurile TAC convenite conduce la prejudicierea durabilităţii operaţiunilor de pescuit. De aceea este adecvat să se introducă condiţii conexe care duc la o mai bună punere în aplicare a posibilităţilor de pescuit convenite.

### (13)

> În conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 847/96, trebuie identificate stocurile care fac obiectul diferitelor măsuri menţionate în respectivul regulament.

### (14)

> În conformitate cu procedura prevăzută în acordurile sau protocoalele privind relaţiile în domeniul pescuitului, Comunitatea a avut consultări privind drepturile de pescuit cu Norvegia (28), Insulele Feroe (29) şi Groenlanda (30).

### (15)

> Comunitatea este parte contractantă în mai multe organizaţii de pescuit şi participă la alte organizaţii în calitate de parte cooperantă necontractantă. În plus, în temeiul Actului privind condiţiile de aderare a Republicii Polone la Uniunea Europeană, începând cu data aderării sale, acordurile din domeniul pescuitului încheiate anterior de această ţară, cum ar fi Convenţia privind conservarea şi gestionarea resurselor de cod negru în Marea Bering centrală, sunt gestionate de Comunitate. Aceste organizaţii de pescuit au recomandat introducerea în 2009 a unei serii de măsuri, inclusiv instituirea unor limite ale capturilor şi/sau ale efortului şi alte norme conexe de conservare şi control pentru anumite specii. Prin urmare, Comunitatea ar trebui să pună în aplicare aceste recomandări. Pentru a contribui în mod efectiv la conservarea stocurilor de peşti şi până la adoptarea actelor relevante ale Consiliului de punere în aplicare a acestor măsuri în dreptul comunitar, este necesar ca acestea să fie încorporate în prezentul regulament.

### (16)

> Convenţia interamericană pentru tonul tropical (CITT) nu a adoptat limitări ale capturilor pentru tonul cu aripioare galbene, tonul obez şi tonul dungat în cadrul reuniunii sale anuale din 2008, şi, deşi Comunitatea nu este membru al CITT, se impune adoptarea unor măsuri privind garantarea gestionării durabile a resurselor aflate sub jurisdicţia CITT.

### (17)

> În cadrul reuniunii sale anuale din 2008, Organizaţia de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) a adoptat limitări ale capturilor pentru alte două stocuri de peşte şi o măsură de conservare pentru protecţia ecosistemelor marine vulnerabile drept răspuns la Rezoluţia 61/105 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind pescuitul durabil în zona Convenţiei SEAFO. Aceste măsuri au fost convenite de către Comunitate pe baza unui mandat de negociere aprobat de Consiliu şi cu contribuţia statelor membre şi a reprezentanţilor sectorului prezenţi la reuniunea anuală. Aceste măsuri ar sunt obligatorii pentru Comunitate începând cu anul 2009. Este necesar ca aceste măsuri să fie puse în aplicare în dreptul comunitar.

### (18)

> În cursul celei de a treia reuniuni internaţionale privind crearea unei noi organizaţii regionale pentru gestionarea pescuitului în Pacificul de Sud, care a avut loc în mai 2007, participanţii au adoptat măsuri tranzitorii destinate reglementării activităţilor de pescuit pelagic, precum şi a pescuitului de fund din Pacificul de Sud. Este necesar ca aceste măsuri să fie puse în aplicare în dreptul comunitar.

### (19)

> În cursul anului 2008 s-a permis utilizarea în anumite condiţii a unor sisteme alternative pentru gestionarea efortului bazate pe plafoane de kW/zi, în perspectiva generalizării în viitor a acestui sistem. Pentru limitările efortului aferente planului pe termen lung pentru rezervele de cod ar trebui să aibă loc o trecere generală la gestionarea bazată pe plafoane kW/zi in 2009, în timp ce în celelalte regimuri de gestionare a efortului sistemul actual ar trebui să fie menţinut în 2009, inclusiv posibilitatea discreţionară a statelor membre de a introduce sisteme kW/zi.

### (20)

> Ar trebui menţinute anumite dispoziţii temporare privind utilizarea datelor obţinute prin sistemul de monitorizare a navelor (VMS) pentru o mai mare eficienţă şi eficacitate a monitorizării, controlului şi supravegherii gestionării efortului.

### (21)

> Pentru ajustarea limitărilor efortului de pescuit pentru limbă-de-mare, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 509/2007, ar trebui create mecanisme alternative pentru a gestiona efortul de pescuit ţinând seama de TAC, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din respectivul regulament.

### (22)

> Pentru ajustarea limitărilor efortului de pescuit pentru cambulă şi limbă-de-mare, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 676/2007, trebuie create mecanisme alternative pentru a gestiona efortul de pescuit ţinând seama de TAC, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din respectivul regulament.

### (23)

> Pentru stocurile de cod din Marea Nordului, Skagerrak şi vestul Canalului Mânecii, din Marea Irlandei şi din vestul Scoţiei, precum şi pentru stocurile de merluciu şi de langustină din zonele ICES VIIIc şi IXa, este necesar să se adapteze nivelurile efortului admisibil din cadrul sistemului de gestionare.

### (24)

> Pentru a contribui la conservarea stocurilor de peşte, anumite măsuri suplimentare privind controlul şi condiţiile tehnice de pescuit ar trebui puse în aplicare în 2009.

### (25)

> În urma unei analize ştiinţifice mai aprofundate şi a consultării în 2008 a părţilor interesate, este oportun să se ia măsuri de protejare a speciilor de mihalţ-de-mare albastru în perioada lor de reproducere, pe lângă limitarea capturilor, în vederea reglementării pescuitului direcţionat şi capturilor accidentale pentru protejarea speciilor de mihalţ-de-mare albastru din zona ICES VIa, în perioada lor de reproducere.

### (26)

> Cercetările ştiinţifice au demonstrat că practicile de pescuit cu setci şi plase de încurcare în zonele ICES VIa, VIb, VIIb, VIIc, VIIj, VIIk, VIII, IX, X şi XII constituie o ameninţare serioasă la adresa speciilor de adâncime. Cu toate acestea, ar trebui puse în aplicare măsuri tranzitorii care să permită desfăşurarea acestui tip de pescuit în anumite condiţii până la adoptarea unor măsuri permanente.

### (27)

> În conformitate cu Procesul-verbal convenit al concluziilor dintre Comunitatea Europeană şi Norvegia din 10 decembrie 2008, măsurile tehnice de creştere a selectivităţii uneltelor remorcate, pentru a reduce capturile de merlan aruncate înapoi în Marea Nordului ar trebui să continue să fie testate în prima parte a anului 2009.

### (28)

> Pentru a asigura exploatarea durabilă a stocurilor de merluciu şi de langustină şi pentru a reduce capturile aruncate înapoi în mare, ar trebui permisă utilizarea ultimelor evoluţii în ceea ce priveşte uneltele selective de pescuit în zonele ICES VIIIa, VIIIb şi VIIId.

### (29)

> Utilizarea de unelte care nu prind langustină ar trebui permisă în anumite zone dedicate protecţiei speciei, în care pescuitul este interzis.

### (30)

> În lumina avizului Comitetului ştiinţific, tehnic şi economic pentru pescuit (CSTEP) , anumite zone delimitate pentru depunerea icrelor de hering nu sunt necesare pentru a asigura exploatarea durabilă a respectivei specii în zona ICES VIa.

### (31)

> Pentru a contribui la conservarea caracatiţei, în special pentru a proteja puietul, este necesar să se menţină, în 2009, o dimensiune minimă a caracatiţei din apele marine aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia unor ţări terţe şi situate în regiunea Comitetului de pescuit în zona central-estică a Atlanticului (CECAF), până la adoptarea unui regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/98.

### (32)

> În lumina avizului CSTEP, pescuitul cu traul lateral care utilizează curent electric în impulsuri ar trebui permis în 2009 în zonele ICES IVc şi IVb sud în anumite condiţii.

### (33)

> Pentru a asigura înregistrarea corectă a capturilor de putasu ale navelor ţărilor terţe în apele comunitare, este necesar să se menţină dispoziţiile privind controlul întărit pentru aceste nave.

### (34)

> Pentru a asigura mijloacele de subzistenţă ale pescarilor comunitari şi pentru a evita periclitarea resurselor şi orice eventuale dificultăţi datorate expirării Regulamentului (CE) nr. 40/2008 al Consiliului din 16 ianuarie 2008 de stabilire pentru 2008 a posibilităţilor de pescuit şi condiţiilor conexe pentru anumite stocuri de peşte şi grupe de stocuri de peşte, aplicabile în apele comunitare şi, pentru navele comunitare, în apele unde sunt necesare limitări ale capturilor (31), este esenţial să se deschidă aceste zone de pescuit la 1 ianuarie 2009 şi să se menţină în vigoare în cursul lunii ianuarie 2009 unele dintre normele respectivului regulament. Dată fiind urgenţa chestiunii, este imperativ să se acorde o derogare de la perioada de şase săptămâni menţionată la titlul I articolul 3 din Protocolul privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatele de instituire a Comunităţilor Europene,


## Articole

### Articolul 1 — Obiectul

> Prezentul regulament fixează posibilităţile de pescuit pentru anul 2009 pentru anumite stocuri de peşte şi grupe de stocuri de peşte, precum şi condiţiile conexe în care pot fi utilizate aceste posibilităţi de pescuit.
>
> În plus, acesta fixează anumite limitări ale efortului şi condiţii conexe pentru ianuarie 2010, iar pentru anumite stocuri antarctice fixează posibilităţile de pescuit şi condiţiile specifice pentru perioadele stabilite în anexa IE.

### Articolul 2 — Domeniul de aplicare

> (1) În absenţa unor dispoziţii contrare, prezentul regulament se aplică: (a) navelor de pescuit comunitare („nave comunitare”); şi (b) navelor de pescuit care arborează pavilionul unor ţări terţe şi sunt înmatriculate în ţări terţe („nave de pescuit ale ţărilor terţe”) aflate în ape comunitare („ape CE”).
>
> (2) Prin derogare de la alineatul (1), dispoziţiile prezentului regulament, cu excepţia punctului 4.2 din anexa III şi a notei de subsol 1 din anexa XI, nu se aplică operaţiunilor de pescuit desfăşurate exclusiv în scopul cercetărilor ştiinţifice efectuate cu autorizarea şi sub autoritatea statului membru al pavilionului navei şi cu privire la care Comisia şi statul membru în apele căruia se desfăşoară cercetările au fost informate în prealabil. Statele membre care desfăşoară operaţiuni de pescuit în scopul cercetărilor ştiinţifice informează Comisia, statele membre în ale căror ape se desfăşoară cercetările, ICES şi Comitetul ştiinţific, tehnic şi economic pentru pescuit (CSTEP) în legătură cu toate capturile realizate în timpul respectivelor operaţiuni de pescuit.

### Articolul 3 — Definiţii

> În sensul prezentului regulament, în plus faţă de definiţiile stabilite la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, se aplică următoarele definiţii:
>
> (a) „captură totală admisibilă” (TAC) înseamnă cantitatea care poate fi preluată şi debarcată din fiecare stoc în fiecare an;
>
> (b) „cotă” înseamnă o proporţie din TAC alocată Comunităţii, statelor membre sau unor ţări terţe;
>
> (c) „ape internaţionale” înseamnă ape care se găsesc în afara suveranităţii sau jurisdicţiei vreunui stat.

### Articolul 4 — Zone de pescuit

> În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii ale zonelor:
>
> (a) zonele ICES (Consiliul Internaţional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt cele definite în Regulamentul (CEE) nr. 3880/91;
>
> (b) „Skagerrak” înseamnă zona delimitată la vest de o linie trasată de la farul Hanstholm la farul Lindesnes şi la sud de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna şi de la acest punct la cel mai apropiat punct pe coasta suedeză;
>
> (c) „Kattegat” înseamnă zona delimitată la nord de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna şi de la acest punct la punctul cel mai apropiat pe coasta suedeză şi la sud de o linie trasată de la Hasenøre la Gnibens Spids, de la Korshage la Spodsbjerg şi de la Gilbjerg Hoved la Kullen;
>
> (d) prin „Golful Cadiz” se înţelege zona ICES IXa la est de longitudinea 7o23'48"V;
>
> (e) zona GFCM (Comisia generală pentru pescuit în Marea Mediterană) este cea definită în Decizia 98/416/CE a Consiliului din 16 iunie 1998 privind aderarea Comunităţii Europene la Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (32);
>
> (f) zonele CECAF (Atlanticul est-central sau zona majoră de pescuit FAO 34) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 2597/95 al Consiliului din 23 octombrie 1995 privind transmiterea de către statele membre care pescuiesc în alte zone decât Atlanticul de Nord a statisticilor cu privire la capturile nominale (33);
>
> (g) „zona Convenţiei NEAFC” desemnează apele enumerate la articolul 1 din convenţia anexată la Decizia 81/608/CEE a Consiliului din 13 iulie 1981 privind încheierea Convenţiei privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (34);
>
> (h) „zona de reglementare NEAFC” înseamnă apele din zona corespunzătoare Convenţiei NEAFC situate dincolo de apele aflate sub jurisdicţia părţilor contractante la NEAFC;
>
> (i) zonele NAFO (Organizaţia de pescuit în Atlanticul de nord-vest) sunt cele definite în Regulamentul (CEE) nr. 2018/93 al Consiliului din 30 iunie 1993 privind furnizarea de statistici referitoare la capturile de peşte şi la activitatea piscicolă a statelor membre care pescuiesc în Atlanticul de Nord-Vest (35);
>
> (j) „zona de reglementare NAFO” înseamnă partea din zona Convenţiei Organizaţiei de pescuit în Atlanticul de nord-vest (NAFO) care nu se află sub suveranitatea sau jurisdicţia statelor de coastă;
>
> (k) zonele SEAFO (Organizaţia pentru pescuitul în zona de sud-est a Oceanului Atlantic) sunt definite în Decizia 2002/738/CE a Consiliului din 22 iulie 2002 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenţiei privind conservarea şi gestionarea resurselor piscicole din sud-estul Oceanului Atlantic (36);
>
> (l) zona ICCAT (Comisia internaţională pentru conservarea tonului de Atlantic) este cea definită în Decizia 86/238/CEE a Consiliului din 9 iunie 1986 privind aderarea Comunităţii la Convenţia internaţională pentru conservarea tonului de Atlantic, modificată prin protocolul anexat la Actul Final al Conferinţei miniştrilor plenipotenţiari ai statelor participante la Convenţie, semnat la Paris la 10 iulie 1984 (37);
>
> (m) zonele CCAMLR (Convenţia privind conservarea resurselor marine vii ale Antarcticii) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 601/2004;
>
> (n) zona CITT(Convenţia interamericană pentru tonul tropical) este cea definită în Decizia 2006/539/CE a Consiliului din 22 mai 2006 privind încheierea, în numele Comunităţii Europene, a Convenţiei pentru întărirea Comisiei interamericane pentru tonul tropical instituită prin Convenţia din 1949 între Statele Unite ale Americii şi Republica Costa Rica (38);
>
> (o) zona IOTC (Comisia tonului din Oceanul Indian) este cea definită în Decizia 95/399/CE a Consiliului din 18 septembrie 1995 privind aderarea Comunităţii la Acordul de instituire a Comisiei Tonului din Oceanul Indian (39);
>
> (p) „zona SPFO (Organizaţia regională pentru gestionarea pescuitului în sudul Pacificului)” înseamnă zona de mare liberă situată la sud de Ecuator, la nord de zona Convenţiei CCAMLR, la est de zona Convenţiei SIOFA, definită în Decizia nr. 2006/496/CE a Consiliului din 6 iulie 2006 privind semnarea, în numele Comunităţii Europene, a Acordului privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (40), şi la vest de zonele de pescuit aflate sub jurisdicţia statelor din America de Sud;
>
> (q) zona WCPFC (Convenţia privind pescuitul în Pacificul central şi de vest) este cea definită în Decizia 2005/75/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 privind aderarea Comunităţii la Convenţia privind conservarea şi gestionarea rezervelor de peşte mari migratori din Oceanul Pacific de Vest şi Central (41).
>
> (r) „marea liberă din Marea Bering” înseamnă zona de mare liberă din Marea Bering dincolo de 200 de mile nautice de la liniile de bază de la care este măsurată lăţimea mării teritoriale a statelor de coastă la Marea Bering.

### Articolul 5 — Limite de captură şi alocări

> (1) Limitele capturilor pentru navele comunitare în apele comunitare sau în anumite ape necomunitare, precum şi alocarea acestor limite între statele membre şi condiţiile suplimentare menţionate la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 sunt prevăzute în anexa I.
>
> (2) Navele comunitare sunt autorizate să efectueze capturi, în cadrul limitelor cotelor prevăzute în anexa I, în apele care intră, în ceea ce priveşte pescuitul, sub jurisdicţia Insulelor Feroe, a Groenlandei, a Islandei şi a Norvegiei, precum şi în zona de pescuit din jurul insulei Jan Mayen, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolele 11, 20 şi 21.
>
> (3) Comisia fixează limitele de captură pentru pescuitul de uvă în zonele ICES IIIa şi IV şi în apele CE din zona ICES IIa, în conformitate cu normele prevăzute la punctul 6 din anexa IID.
>
> (4) Comisia fixează limite de captură pentru capelin în apele Groenlandei din zonele ICES V şi XIV disponibile Comunităţii la 7,7 % din TAC pentru capelin, de îndată ce TAC este fixată.
>
> (5) În lumina informaţiilor ştiinţifice obţinute în prima jumătate a anului 2009, Comisia poate revizui limitele de captură pentru stocul de merluciu norvegian în zona ICES IIIa şi în apele CE din zonele ICES IIa şi IV şi pentru stocul de şprot în apele CE din zonele ICES IIa şi IV, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.
>
> (6) Comisia poate fixa limitele de captură pentru stocul de hamsii din zona ICES VIII în conformitate cu procedura menţionată la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, ţinând seama de informaţiile ştiinţifice culese în prima jumătate a anului 2009.
>
> (7) Ca o consecinţă a revizuirii stocului de merluciu norvegian în conformitate cu alineatul (5), limitele de captură pentru stocurile de putasu în zona ICES IIIa şi zona ICES IV şi în apele CE din zona ICES IIa şi pentru stocurile de eglefin în zona ICES IIa şi în apele CE din zonele ICES IIIb, IIIc şi IIId şi în zona ICES IV şi în apele CE din zona ICES IIa pot fi revizuite de Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 pentru a ţine seama de capturile accidentale industriale din cadrul pescuitului de merluciu norvegian.

### Articolul 6 — Specii interzise

> Se interzice navelor comunitare să pescuiască, să reţină la bord, să transbordeze şi să debarce următoarele specii din toate apele comunitare şi necomunitare:
>
> — Rechin pelerin (Cetorhinus maximus);
>
> — Rechin alb (Carcharodon carcharias).

### Articolul 7 — Dispoziţii speciale privind alocările

> (1) Alocarea posibilităţilor de pescuit între statele membre, stabilită în anexa I, nu aduce atingere: (a) schimburilor efectuate în conformitate cu articolul 20 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002; (b) realocărilor efectuate în temeiul articolului 21 alineatul (4), articolului 23 alineatul (1) şi articolului 32 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, precum şi în temeiul articolului 23 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 sau în temeiul articolului 10 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008; (c) debarcărilor suplimentare permise în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96; (d) cantităţilor reţinute în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96; (e) deducerilor efectuate în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 847/96.
>
> (2) În scopul reţinerii cotelor de reportat în 2010, articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică, prin derogare de la prezentul regulament, tuturor stocurilor supuse TAC analitice.

### Articolul 8 — Limitări ale efortului de pescuit şi condiţii conexe pentru gestionarea stocurilor

> (1) De la 1 februarie 2009 la 31 ianuarie 2010, limitările efortului de pescuit şi condiţiile conexe prevăzute în: (a) anexa IIA se aplică pentru gestionarea anumitor stocuri în Kattegat, Skagerrak şi zonele ICES IV, VIa, VIIa, VIId, precum şi în apele CE din zonele ICES IIa şi Vb; (b) anexa IIB se aplică pentru gestionarea merluciului şi a langustinei în zonele ICES VIIIc şi IXa, cu excepţia Golfului Cadiz; (c) anexa IIC se aplică pentru gestionarea stocurilor de limbă de mare în zona ICES VIIe; (d) anexa IID se aplică pentru gestionarea stocurilor de uvă în zonele ICES IIIa şi IV, precum şi în apele CE din zona ICES IIa.
>
> (2) Pentru stocurile menţionate la alineatul (1), efortul de pescuit şi condiţiile conexe prevăzute în anexele IIA, IIB, IIC şi IID la Regulamentul (CE) nr. 40/2008 continuă să se aplice de la 1 ianuarie 2009 la 31 ianuarie 2009.
>
> (3) Comisia fixează efortul de pescuit pentru 2009 pentru pescuitul de uvă în zonele ICES IIIa şi IV şi în apele CE din zona ICES IIa pe baza normelor prevăzute la punctele 4 şi 5 din anexa IID.
>
> (4) Statele membre se asigură că, pentru 2009, nivelurile efortului de pescuit, măsurate în kW/zile de absenţă din port, ale navelor care deţin permise de pescuit de adâncime nu depăşesc 65 % din efortul de pescuit anual mediu desfăşurat de navele statului membru în cauză în 2003 cu ocazia ieşirilor pentru care navele deţineau permise de pescuit de adâncime şi/sau în cursul cărora au fost capturate speciile de adâncime enumerate în anexele I şi II la Regulamentul (CE) nr. 2347/2002. Prezentul alineat se aplică numai ieşirilor de pescuit în care au fost capturate peste 100 kg de specii de adâncime, altele decât Argentina silus.

### Articolul 9 — Condiţiile pentru debarcarea capturilor şi a capturilor accidentale

> (1) Peştii din stocurile pentru care sunt fixate limite ale capturilor sunt reţinuţi la bord sau debarcaţi numai în cazul în care: (a) capturile au fost efectuate de nave ale unui stat membru care are o cotă, iar această cotă nu este epuizată; sau (b) capturile constau dintr-o fracţiune a unei părţi comunitare care nu a fost alocată în cote statelor membre, iar această parte nu a fost epuizată.
>
> (2) Prin derogare de la alineatul (1), următorii peşti pot fi păstraţi la bord şi debarcaţi chiar în cazul în care statul membru nu are cote ori cotele sau părţile sunt epuizate: (a) specii, altele decât hering sau macrou, atunci când (i) acestea sunt capturate amestecate cu alte specii cu plase ale căror ochiuri sunt mai mici de 32 mm în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 850/98; şi (ii) capturile nu sunt sortate nici la bord, nici cu ocazia debarcării; sau (b) macrou, atunci când (i) acesta este capturat amestecat cu stavrid negru sau sardină marocană; (ii) acesta nu depăşeşte 10 % din greutatea totală a macroului, a stavridului negru şi a sardinei marocane la bord şi; (iii) capturile nu sunt sortate nici la bord, nici cu ocazia debarcării.
>
> (3) Toate debarcările sunt scăzute din cotă sau, în cazul în care partea comunitară nu a fost alocată între statele membre sub formă de cote, din partea comunitară, cu excepţia capturilor care intră sub incidenţa dispoziţiilor alineatului (2).
>
> (4) Stabilirea procentului de capturi accidentale şi eliminarea acestora se fac în conformitate cu articolele 4 şi 11 din Regulamentul (CE) nr. 850/98.

### Articolul 10 — Debarcări nesortate în zonele ICES IIIa, IV şi VIId şi în apele CE din zona ICES IIa

> (1) Articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1434/98 privind interzicerea în anumite condiţii a conservării heringului la bord nu se aplică heringului capturat în zonele ICES IIIa, IV şi VIId şi în apele CE din zona ICES IIa.
>
> (2) Atunci când limitele de capturare alocate unui stat membru pentru hering în zonele ICES IIIa, IV şi VIId şi în apele CE din zona ICES IIa sunt epuizate, navelor care arborează pavilionul acestui stat membru, sunt înmatriculate în Comunitate şi operează în zonele de pescuit cărora li se aplică limitările relevante ale capturilor li se interzice să debarce capturi care sunt nesortate şi care conţin hering.
>
> (3) Statele membre se asigură că există un program corespunzător de eşantionare care permite o monitorizare eficientă a debarcărilor nesortate pe specii capturate în zonele ICES IIIa, IV şi VIId şi în apele CE din zona ICES IIa.
>
> (4) Capturile nesortate din zonele ICES IIIa, IV şi VIId şi din apele CE din zona ICES IIa sunt debarcate numai în porturile şi locaţiile de debarcare unde există un program de eşantionare, conform celor menţionate la alineatul (3).

### Articolul 11 — Limitarea accesului

> Nu este autorizată nicio activitate de pescuit de către navele comunitare în Skagerrak la o distanţă mai mică de 12 mile marine de liniile de bază ale Norvegiei. Navele sub pavilion danez sau suedez sunt însă autorizate să pescuiască până la patru mile marine distanţă de liniile de bază ale Norvegiei.

### Articolul 12 — Determinarea dimensiunii ochiului şi a grosimii firului

> Dimensiunea ochiului de plasă şi grosimea firului menţionate în prezentul regulament se stabilesc în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 517/2008 al Comisiei din 10 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 850/98 al Consiliului în ceea ce priveşte determinarea dimensiunii ochiurilor de plasă şi evaluarea grosimii firului plaselor de pescuit (42), atunci când navele comunitare sunt inspectate de inspectorii comunitari, de inspectorii Comisiei şi de inspectorii naţionali.

### Articolul 13 — Măsuri tehnice şi de control tranzitorii

> Măsurile tehnice şi de control tranzitorii pentru navele comunitare sunt cele prevăzute în anexa III.

### Articolul 14 — Autorizare

> Navele de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei sau pe cel al Norvegiei şi navele de pescuit înmatriculate în Insulele Feroe sunt autorizate să efectueze capturi în apele comunitare, în limitele de captură stabilite în anexa I şi sub rezerva condiţiilor prevăzute în capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 şi la articolele 15-18 şi 22-27 din prezentul regulament.

### Articolul 15 — Specii interzise

> Se interzice navelor din ţările terţe să pescuiască, să reţină la bord, să transbordeze şi să debarce următoarele specii din toate apele comunitare:
>
> — Rechin pelerin (Cetorhinus maximus);
>
> — Rechin alb (Carcharodon carcharias).

### Articolul 16 — Restricţii geografice

> (1) Pescuitul de către nave de pescuit care arborează pavilionul Norvegiei sau sunt înmatriculate în Insulele Feroe este limitat la acele părţi din zona de 200 de mile marine care sunt situate în largul a 12 mile marine de la liniile de bază ale statelor membre în zona ICES IV, Kattegat şi Oceanul Atlantic la nord de 43o00'N, cu excepţia zonei menţionate la articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.
>
> (2) Pescuitul în Skagerrak de către navele de pescuit care arborează pavilionul Norvegiei este permis în largul a patru mile marine de la liniile de bază ale Danemarcei şi Suediei.
>
> (3) Pescuitul de către nave de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei este limitat la acele părţi din zona de 200 de mile marine care sunt situate în largul a 12 mile marine de la liniile de bază ale departamentului Guyana Franceză.

### Articolul 17 — Tranzitarea apelor comunitare

> Navele de pescuit ale ţărilor terţe care tranzitează apele comunitare îşi arimează plasele astfel încât acestea să nu fie gata de utilizare, în conformitate cu următoarele condiţii:
>
> (a) năvoadele, greutăţile şi echipamentele similare sunt detaşate de panourile lor sau de frânghiile de năvod sau de tracţiune;
>
> (b) plasele care sunt pe punte sau deasupra punţii sunt fixate în mod sigur de părţi ale suprastructurii.

### Articolul 18 — Condiţii pentru debarcarea capturilor şi a capturilor accidentale

> Peştii din stocurile pentru care sunt fixate limite ale capturilor nu sunt reţinuţi la bord sau debarcaţi, cu excepţia cazului în care capturile au fost preluate de navele de pescuit ale unei ţări terţe care are o cotă, iar această cotă nu este epuizată.

### Articolul 19 — Măsuri tehnice şi de control tranzitorii

> Măsurile tehnice şi de control tranzitorii pentru navele de pescuit din ţările terţe sunt cele stabilite în anexa III.

### Articolul 20 — Autorizaţii de pescuit şi condiţii conexe

> (1) Următoarele nave comunitare sunt scutite de obligaţia de a avea o autorizaţie de pescuit, în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 când desfăşoară activităţi de pescuit în apele norvegiene ale Mării Nordului: (a) navele cu un tonaj egal sau mai mic de 200 GT; (b) navele care navele care pescuiesc specii destinate consumului uman, altele decât macroul; sau (c) navele care arborează pavilionul Suediei, în conformitate cu practicile existente.
>
> (2) Numărul maxim de autorizaţii de pescuit şi alte condiţii conexe pentru navele comunitare care pescuiesc în apele unei terţe ţări sunt stabilite în anexa IV partea I.
>
> (3) În cazul în care un stat membru transferă o cotă altui stat membru (schimb de cote de pescuit) în zonele de pescuit stabilite anexa IV partea I, în baza articolului 20 alineatul (5) din Regulamentului (CE) nr. 2371/2002, transferul include un transfer corespunzător de autorizaţii de pescuit şi este notificat Comisiei. Însă, numărul total de autorizaţii de pescuit pentru fiecare zonă de pescuit, stabilit în anexa IV partea I, nu trebuie însă depăşit.
>
> (4) Navele comunitare respectă măsurile de conservare şi control, precum şi toate celelalte dispoziţii care reglementează zona în care acestea operează.

### Articolul 21 — Insulele Feroe

> Navele comunitare autorizate să desfăşoare pescuitul direcţionat al unei specii în apele Insulelor Feroe pot desfăşura pescuitul direcţionat al unei alte specii, cu condiţia să notifice în prealabil autorităţile din Feroe.

### Articolul 22 — Obligaţia de a avea o autorizaţie de pescuit

> (1) Navele de pescuit cu un tonaj mai mic de 200 GT care arborează pavilionul Norvegiei sunt scutite de obligaţia de a avea o autorizaţie de pescuit, în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 când desfăşoară activităţi de pescuit în apele comunitare.
>
> (2) Autorizaţia de pescuit emisă unei nave dintr-o ţară terţă care desfăşoară activităţi de pescuit în apele comunitare trebuie ţinută la bord. Cu toate acestea, navele de pescuit înmatriculate în Insulele Feroe sau Norvegia sunt exonerate de această obligaţie.

### Articolul 23 — Cererea de acordare a unei autorizaţii de pescuit

> Fără a aduce atingere articolului 19 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 o cerere de acordare a unei autorizaţii de pescuit adresată Comisiei de către o autoritate dintr-o ţară terţă conţine următoarele informaţii:
>
> (a) denumirea navei;
>
> (b) numărul de înmatriculare;
>
> (c) literele şi numerele de identificare externe;
>
> (d) portul de înmatriculare;
>
> (e) numele şi adresa proprietarului sau ale navlositorului;
>
> (f) tonajul brut şi lungimea totală;
>
> (g) puterea motorului;
>
> (h) indicativul de apel şi frecvenţa radio;
>
> (i) metoda de pescuit prevăzută;
>
> (j) zona de pescuit prevăzută;
>
> (k) speciile-ţintă;
>
> (l) perioada pentru care se solicită o autorizaţie.

### Articolul 24 — Numărul autorizaţiilor de pescuit

> Numărul maxim de autorizaţii de pescuit şi alte condiţii conexe pentru navele comunitare din ţări terţe care pescuiesc în apele comunitare sunt stabilite în anexa IV partea II.

### Articolul 25 — Anulare

> Fără a aduce atingere capitolului III din Regulamentul (CE) 1006/2008, autorizaţiile de pescuit pot fi anulate în vederea emiterii unor noi autorizaţii de pescuit. Asemenea anulări intră în vigoare în ziua anterioară datei de eliberare a autorizaţiilor de pescuit de către Comisie. Noile autorizaţii de pescuit intră în vigoare la data emiterii.

### Articolul 26 — Obligaţiile deţinătorului autorizaţiei de pescuit

> (1) Pe lângă îndeplinirea obligaţiilor de transmitere de date stabilite în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul 1006/2008, navele de pescuit din ţări terţe ţin un jurnal de bord în care sunt consemnate informaţiile stabilite în anexa V partea I.
>
> (2) Când transmit informaţii în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008, navele de pescuit din ţări terţe transmit Comisiei informaţiile stabilite în anexa VI în conformitate cu normele stabilite în respectiva anexă.
>
> (3) Alineatul (2) nu se aplică navelor care arborează pavilionul Norvegiei şi pescuiesc în zona ICES IIIa.

### Articolul 27 — Dispoziţiile specifice privind departamentul Guyana Franceză

> (1) În plus faţă de condiţiile fixate în capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008, acordarea de autorizaţii de pescuit în apele departamentului Guyana Franceză este condiţionată de angajamentul proprietarului navei de pescuit din ţara terţă în cauză de a permite unui observator să urce la bord, la cererea Comisiei.
>
> (2) În plus faţă de orice obligaţie de transmitere de date stabilită în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008, navele de pescuit ale ţărilor terţe care pescuiesc în apele departamentului Guyana Franceză păstrează un jurnal de bord corespunzător modelului din anexa V partea II. Datele privind capturile sunt transmise Comisiei, la cerere, prin intermediul autorităţilor franceze.

### Articolul 28 — Instituirea unui sezon închis pentru pescuitul de corifenă utilizând dispozitive de concentrare a peştilor (FAD)

> (1) Pentru a proteja corifena (Coryphaena hippurus), în special peştii mici, pescuitul de corifenă utilizând dispozitive de atragere a peştilor (FAD) este interzis de la 1 ianuarie 2009 la 14 august 2009, în toate subzonele geografice ale zonei reglementate de Acordul GFCM, conform anexei VII.
>
> (2) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care un stat membru poate demonstra că, din cauza vremii nefavorabile, navele de pescuit care arborează pavilionul său nu au fost în măsură să îşi utilizeze zilele de pescuit normale, acest stat membru poate reporta zilele pierdute de către navele sale de pescuit cu FAD până la data de 31 ianuarie a anului următor. Statele membre care doresc să beneficieze de această reportare înaintează Comisiei, înainte de 1 ianuarie 2010, o cerere pentru numărul suplimentar de zile în care o navă va fi autorizată să pescuiască corifenă utilizând FAD-uri în cursul perioadei de interdicţie cuprinse între 1 ianuarie 2010 şi 31 ianuarie 2010. O astfel de cerere este însoţită de următoarele informaţii: (a) un raport care conţine detaliile încetării activităţilor de pescuit în cauză, inclusiv informaţii meteorologice justificative adecvate; (b) denumirea navei; (c) numărul de înmatriculare; (d) marcajul de identificare extern, definit în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind registrul flotei de pescuit comunitare (43). Comisia transmite informaţiile obţinute din partea statelor membre către Secretarul Executiv al GFCM.
>
> (3) Până la 1 noiembrie 2009, statele membre trimit Comisiei un raport, pentru anul 2008, cu privire la implementarea măsurilor prevăzute la alineatul (2).
>
> (4) Până la 15 ianuarie 2010, statele membre raportează Comisiei debarcările şi transbordările totale de corifenă efectuate în 2009 de navele de pescuit aflate sub pavilionul lor în toate subzonele geografice ale zonei Acordului GFCM, conform anexei VII. Comisia transmite Secretarului Executiv al GFCM informaţiile primite de la statele membre.

### Articolul 29 — Instituirea unor zone restricţionate de pescuit pentru a proteja habitatele sensibile de mare adâncime

> (1) Pescuitul cu drage remorcate şi traule de fund este interzis în zonele delimitate de liniile care unesc următoarele coordonate: (a) Zona restricţionată pentru pescuit la mare adâncime „Lophelia reef off Capo Santa Maria di Leuca” — 39o 27,72' N, 18o 10,74' E — 39o 27,80' N, 18o 26,68' E — 39o 11,16' N, 18o 32,58' E — 39o 11,16' N, 18o 04,28' E; (b) Zona restricţionată pentru pescuit la mare adâncime „The Nile delta area cold hydrocarbon seeps” — 31o 30,00' N, 33o 10,00' E — 31o 30,00' N, 34o 00,00' E — 32o 00,00' N, 34o 00,00' E — 32o 00,00' N, 33o 10,00' E; (c) Zona restricţionată pentru pescuit la mare adâncime „The Eratosthenes Seamount” — 33o 00,00' N, 32o 00,00' E — 33o 00,00' N, 33o 00,00' E — 34o 00,00' N, 33o 00,00' E — 34o 00,00' N, 32o 00,00' E.
>
> (2) Statele membre iau măsurile necesare pentru protejarea habitatelor sensibile de mare adâncime din zonele prevăzute la alineatul (1) şi, în special, se asigură că protejează aceste zone de consecinţele oricăror alte activităţi decât activităţile de pescuit, care periclitează conservarea trăsăturilor care caracterizează aceste habitate speciale.

### Articolul 30 — Dimensiunile minime ale ochiurilor de plasă ale traulelor utilizate în anumite rezerve de pescuit locale şi sezoniere cu traule de fund din Marea Mediterană

> (1) Prin derogare de la articolul 8 alineatul (1) litera (h) şi de la articolul 9 alineatul (3) punctul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, statele membre pot continua să permită utilizarea de către navele de pescuit aflate sub pavilionul lor a unor plase cu ochiuri în formă de romb mai mici de 40 mm pentru pescuitul cu traule de fund în anumite rezerve de pescuit locale şi sezoniere de stocuri de peşte pe care nu le exploatează în comun cu ţări terţe.
>
> (2) Alineatul (1) se aplică exclusiv activităţilor de pescuit autorizate în mod oficial de statele membre în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare la 1 ianuarie 2007 şi nu implică nicio creştere viitoare a efortului de pescuit în raport cu anul 2006.
>
> (3) Prin intermediul sistemului obişnuit de prelucrare a datelor, statele membre transmit Comisiei până la 15 ianuarie 2009 lista navelor autorizate în conformitate cu alineatul (1).
>
> 4) Lista navelor autorizate include următoarele informaţii: (a) denumirea navei; (b) numărul din registrul comunitar al flotei (CFR) şi marcajul exterior al navei, definit în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004; (c) activitatea sau activităţile de pescuit autorizate desfăşurate de fiecare navă în ceea ce priveşte stocul sau stocurile ţintă, zona de pescuit specificată în anexa VII, şi caracteristicile tehnice ale ochiurilor de plasă ale uneltelor de pescuit utilizate; (d) perioada de pescuit autorizată.
>
> (5) În cazul în care lista navelor autorizate menţionată la alineatul (4) nu conţine schimbări raportat la datele comunicate în 2008, statele membre informează Comisia până la 15 ianuarie 2009, cu privire la lipsa oricărei modificări.
>
> (6) Comisia transmite secretarului executiv al GFCM informaţiile primite de la statele membre.

### Articolul 31 — Transmiterea datelor

> (1) Statele membre înaintează Secretarului executiv al GFCM, până la data de 30 iunie 2009, datele aferente Sarcinilor 1.1 şi 1.2 din matricea statistică a GFCM, care figurează în anexa X.
>
> (2) Statele membre înaintează Secretarului executiv al GFCM, până la data de 30 iunie 2009 şi în măsura în care este posibil, datele aferente Sarcinilor 1.3, 1.4 şi 1.5 din matricea statistică a GFCM, care figurează în anexa X.
>
> (3) Pentru prezentarea datelor menţionate la alineatele (1) şi (2), statele membre utilizează sistemul de introducere a datelor disponibil pe site-ul internet al GFCM (44).
>
> (4) Statele membre informează Comisia în legătură cu datele prezentate în temeiul prezentului articol.

### Articolul 32 — Raportarea capturilor

> (1) Comandantul unei nave autorizate să pescuiască halibut negru în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2115/2005 transmite pe cale electronică autorităţilor competente din statul de pavilion un raport de captură privind cantităţile de halibut negru capturate de nava sa, inclusiv dacă acestea sunt nule.
>
> (2) Raportul prevăzut la alineatul (1) se transmite pentru prima dată cel mai târziu la sfârşitul celei de-a zecea zile de la intrarea navei în zona de reglementare NAFO sau de la începutul ieşirii în larg. Raportul se transmite din cinci în cinci zile. Atunci când se consideră că, prin capturile de halibut negru comunicate în conformitate cu alineatul (1), cota alocată statului membru de pavilion a fost epuizată în proporţie de 75 %, comandanţii navelor transmit rapoartele din trei în trei zile.
>
> (3) Statele membre transmit Comisiei rapoartele de capturi imediat după primire. Comisia transmite fără întârziere aceste informaţii Secretariatului NAFO.

### Articolul 33 — Măsuri suplimentare de control

> (1) Navele autorizate să pescuiască halibut negru în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2115/2005 pot pătrunde în zona de reglementare NAFO pentru a pescui halibut negru numai în cazul în care au la bord mai puţin de 50 de tone de captură de orice fel sau dacă accesul este permis în conformitate cu alineatele (2), (3) şi (4) din prezentul articol.
>
> (2) Atunci când o navă autorizată să pescuiască halibut negru în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2115/2005 are la bord 50 de tone sau mai mult de capturi din alte zone decât zona de reglementare NAFO, aceasta transmite Secretariatului NAFO, prin e-mail sau fax, cu cel puţin 72 de ore înainte de intrarea (ENT) în zona de reglementare NAFO, volumul capturilor reţinute la bord, poziţia (latitudine/longitudine) unde comandantul navei consideră că nava va începe pescuitul, precum şi ora preconizată la care nava va ajunge în respectiva poziţie.
>
> (3) În cazul în care, după comunicarea menţionată la alineatul (2), o navă de inspecţie îşi semnalează intenţia de a efectua o inspecţie, aceasta transmite navei de pescuit în cauză coordonatele unui punct de control în care va avea loc inspecţia. Punctul de control nu trebuie să se afle la o distanţă mai mare de 60 de mile nautice de poziţia în care comandantul navei consideră că nava va începe pescuitul.
>
> (4) În cazul în care o navă de pescuit autorizată să pescuiască halibut negru în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2115/2005 nu primeşte, până în momentul intrării în zona de reglementare NAFO, nicio comunicare din partea Secretariatului NAFO sau a unei nave de inspecţie conform căreia aceasta are intenţia de a efectua o inspecţie în conformitate cu alineatul (3), nava de pescuit în cauză poate începe pescuitul. De asemenea, nava în cauză îşi poate începe activitatea de pescuit fără inspecţie prealabilă, în cazul în care nava de inspecţie nu a început inspecţia în decurs de trei ore de la sosirea navei de pescuit la punctul de control.

### Articolul 34 — Controlul efectuat de către statul portului

> Fără a aduce atingere Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 şi Regulamentului (CE) nr. 1093/94 al Consiliului din 6 mai 1994 privind stabilirea condițiilor în care navele de pescuit ale unei țări terțe pot descărca direct și comercializa capturile lor în porturile Comunității (45), procedurile prevăzute în prezentul capitol se aplică activităţilor de debarcare şi transbordare în porturile statelor membre a peştelui congelat după capturarea de către nave de pescuit din ţări terţe în zona Convenţiei NEAFC.

### Articolul 35 — Porturi desemnate

> Debarcarea şi transbordarea în apele comunitare sunt autorizate numai în porturile desemnate.
>
> Statele membre desemnează un loc folosit pentru debarcări sau un loc în apropiere de ţărm (porturi desemnate) în care sunt permise operaţiunile de debarcare sau transbordare a peştelui menţionate la articolul 34. Statele membre informează Comisia cu privire la orice modificare a listei porturilor desemnate în 2007 cu cel puţin cincisprezece zile înainte de intrarea în vigoare a modificării.
>
> Comisia publică lista porturilor desemnate şi modificările aduse acesteia în seria „C” a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene şi pe pagina sa de internet.

### Articolul 36 — Notificarea prealabilă de intrare în port

> (1) Prin derogare de la articolul 28e alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, comandanţii (sau reprezentanţii acestora) tuturor navelor de pescuit care transportă peştele menţionat la articolul 34 din prezentul regulament şi care intenţionează să utilizeze un anumit port pentru debarcare sau transbordare informează autorităţile competente ale statului membru al portului respectiv cu cel puţin trei zile lucrătoare înainte de data estimată a sosirii.
>
> (2) Notificarea menţionată la alineatul (1) este însoţită de formularul prevăzut în partea I a anexei IX, cu partea A completată corespunzător, după cum urmează: (a) se utilizează formularul PSC 1 atunci când nava de pescuit îşi debarcă propria captură; (b) se utilizează formularul PSC 2 atunci când nava de pescuit este implicată în operaţiuni de transbordare. În aceste cazuri se utilizează un formular separat pentru fiecare navă donoare.
>
> (3) Comandanţii navelor sau reprezentanţii acestora pot anula o notificare prealabilă prin notificarea autorităţilor competente ale portului pe care intenţionează să îl utilizeze cu cel puţin 24 de ore înaintea orei estimate pentru sosirea în port pe care au notificat-o anterior. Această notificare este însoţită de o copie a formularului original PSC 1 sau PSC 2, cu menţiunea „ANULAT” înscrisă peste partea B.
>
> (4) Autorităţile competente ale statului membru al portului transmit de îndată un exemplar al formularului menţionat la alineatele (2) şi (3) statului de pavilion al navei de pescuit, statului (statelor) de pavilion al(e) navelor donoare, atunci când nava este implicată în operaţiuni de transbordare, precum şi secretarului NEAFC.

### Articolul 37 — Autorizaţia de debarcare sau de transbordare

> (1) Debarcările sau transbordările pot fi autorizate de către autorităţile competente ale statului membru al portului numai în cazul în care statul de pavilion al navei de pescuit care intenţionează să debarce sau să transbordeze sau, atunci când nava este implicată în operaţiuni de transbordare în afara portului, statul sau statele de pavilion al(e) navelor donoare au confirmat, returnând un exemplar al formularului transmis în temeiul articolului 36 alineatul (4), cu partea B completată în mod corespunzător, că: (a) navele de pescuit care declară că au capturat peştele deţineau o cotă suficientă pentru speciile declarate; (b) cantităţile de peşte de la bord au fost raportate în mod corespunzător şi luate în considerare la calculul oricăror limitări ale capturilor sau ale efortului care pot fi aplicabile; (c) navele de pescuit care declară că au capturat peştele deţineau autorizaţie de pescuit în zonele declarate; (d) prezenţa navei în zona de captură declarată a fost verificată pe baza datelor VMS. Operaţiunile de debarcare sau de transbordare pot începe numai după acordarea autorizaţiei de către autorităţile competente ale statului membru al portului.
>
> (2) Prin derogare de la alineatul (1), autorităţile competente ale statului membru al portului pot autoriza integral sau parţial debarcarea în absenţa confirmării menţionate la alineatul (1), dar în aceste cazuri păstrează peştele în cauză în condiţii de depozitare aflate sub controlul lor. Peştele poate fi eliberat pentru a fi vândut, preluat sau transportat numai după primirea confirmării menţionate la alineatul (1). În cazul în care nu se primeşte o confirmare în termen de 14 zile de la debarcare, autorităţile competente ale statului membru al portului pot confisca peştele şi pot dispune de el în conformitate cu normele naţionale.
>
> (3) Autorităţile competente ale statului membru al portului notifică de îndată decizia de a autoriza sau nu debarcarea sau transbordarea, transmiţând un exemplar al formularului prevăzut în partea I din anexa IX, cu partea C completată corespunzător, Comisiei şi Secretarului NEAFC, atunci când peştele debarcat sau transbordat a fost capturat în zona Convenţiei NEAFC.

### Articolul 38 — Inspecţii

> (1) Autorităţile competente ale statelor membre inspectează cel puţin 15 % dintre debarcările sau transbordările efectuate anual în porturile lor de către navele de pescuit din ţări terţe, menţionate la articolul 34.
>
> (2) Inspecţiile implică monitorizarea întregii operaţiuni de descărcare sau transbordare şi includ un control încrucişat între cantităţile pe specii înregistrate în notificarea prealabilă de debarcare şi cantităţile pe specii debarcate sau transbordate.
>
> (3) Inspectorii depun toate eforturile posibile pentru a evita întârzierea nejustificată a navelor de pescuit şi se asigură că acestea nu suferă decât un minim de intervenţie şi de inconveniente, evitându-se degradarea calităţii peştelui.

### Articolul 39 — Rapoarte de inspecţie

> (1) Fiecare inspecţie trebuie să fie documentată prin completarea unui raport de inspecţie, astfel cum figurează în partea II a anexei IX.
>
> (2) Un exemplar al fiecărui raport de inspecţie se transmite de îndată statului de pavilion al navei de pescuit inspectate şi statului sau statelor de pavilion al(e) navelor donoare atunci când nava de pescuit este implicată în operaţiuni de transbordare, precum şi Comisiei şi Secretarului NEAFC atunci când peştele debarcat sau transbordat a fost capturat în zona Convenţiei NEAFC.
>
> (3) Originalul sau o copie certificată a fiecărui raport de inspecţie se transmite la cerere statului de pavilion al navei de pescuit inspectate.

### Articolul 40 — Interdicţii şi limitări ale capturilor

> (1) Pescuitul direcţionat din speciile prevăzute în anexa X este interzis în zonele şi în cursul perioadelor prevăzute în respectiva anexă.
>
> (2) Pentru pescuitul nou şi experimental, limitele capturilor şi ale capturilor accidentale prevăzute în anexa XI se aplică în subzonele prevăzute în respectiva anexă.

### Articolul 41 — Norme de conduită pentru pescuitul experimental

> Fără a aduce atingere articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004, statele membre se asigură că toate navele comunitare sunt echipate cu:
>
> (a) echipament de comunicare adecvat [inclusiv instalaţie radio MF/HF şi cel puţin o radiobaliză de localizare (EPIRB) pe 406MHz], precum şi operatori formaţi prezenţi la bord şi, dacă este posibil, echipament GMDSS;
>
> (b) un număr suficient de costume de supravieţuire în caz de imersie pentru toţi cei aflaţi la bord;
>
> (c) măsuri adecvate pentru urgenţele medicale care pot interveni în timpul ieşirii;
>
> (d) rezerve de hrană, apă proaspătă, combustibil şi piese de schimb pentru echipamentele esenţiale, în caz de întârzieri şi imobilizări neprevăzute;
>
> (e) un plan de urgenţă aprobat în cazul poluării cu hidrocarburi la bordul navelor (SOPEP) care să precizeze măsurile de atenuare a poluării maritime (inclusiv asigurarea) în caz de deversare de combustibil sau reziduuri.

### Articolul 42 — Participarea la pescuitul experimental

> (1) Navele de pescuit care arborează pavilionul şi sunt înmatriculate într-un stat membru şi au fost notificate CCAMLR în conformitate cu dispoziţiile articolelor 7 şi 7a din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 pot participa la pescuitul experimental cu paragate de Dissostichus spp. în subzonele FAO 88.1 şi 88.2, precum şi în diviziunile 58.4.1, 58.4.2 şi 58.4.3 (b), în afara zonelor de jurisdicţie naţională.
>
> (2) În orice moment, în diviziunea 58.4.3(b), nu poate pescui decât o singură navă de pescuit.
>
> (3) În ceea ce priveşte subzonele FAO 88.1 şi 88.2 şi diviziunile 58.4.1, 58.4.2 şi 58.4.3(b), limitele totale ale capturilor şi ale capturilor accidentale pe subzonă şi diviziune, precum şi distribuţia acestora între unităţile de cercetare la scară mică (SSRU) în fiecare dintre acestea, sunt stabilite în anexa XII. Pescuitul în orice SSRU încetează atunci când captura raportată atinge limita specificată de capturare, iar această SSRU este închisă pentru pescuit pentru restul sezonului.
>
> (4) Pescuitul trebuie să aibă loc într-o zonă geografică şi batimetrică cât se poate de întinsă pentru a obţine informaţiile necesare în vederea determinării potenţialului de pescuit şi pentru a evita concentrarea excesivă a capturilor şi a efortului de pescuit. Cu toate acestea, pescuitul în subzonele FAO 88.1 și 88.2, precum şi în diviziunile 58.4.1 şi 58.4.3(b) este interzis la adâncimi mai mici de 550 m.

### Articolul 43 — Sistemele de raportare

> Navelor de pescuit care participă la pescuitul experimental menţionat la articolul 42 li se aplică următoarele sisteme de raportare a capturilor şi a efortului:
>
> (a) sistemul de raportare a capturii şi a efortului de pescuit pe perioade de cinci zile prevăzut la articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004, cu diferenţa că statele membre prezintă Comisiei rapoartele de captură şi de efort de pescuit în cel mult două zile lucrătoare de la sfârşitul fiecărei perioade de raportare, pentru transmitere imediată către CCAMLR. În subzonele FAO 88.1 şi 88.2 şi în diviziunile 58.4.1, 58.4.2 şi 58.4.3(b) rapoartele sunt realizate de unităţile de cercetare la scară mică;
>
> (b) sistemul de raportare lunară la scară precisă a datelor privind capturile şi efortul de pescuit prevăzut la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004;
>
> (c) se raportează numărul şi greutatea totală a capturilor de Dissostichus eleginoides şi Dissostichus mawsoni aruncate înapoi în mare, inclusiv cele în stare de „carne cu aspect gelatinos”.

### Articolul 44 — Definirea aşezării

> (1) În sensul prezentei secţiuni, o aşezare cuprinde instalarea unuia sau a mai multor paragate în acelaşi loc. În scopul raportării capturilor şi a efortului, poziţia geografică precisă a unei aşezări este determinată de punctul central al paragatului sau al paragatelor desfăşurate.
>
> (2) Pentru a fi desemnată ca aşezare experimentală: (a) fiecare aşezare experimentală trebuie să se afle la o distanţă de cel puţin cinci mile marine de orice altă aşezare experimentală, această distanţă fiind măsurată de la centrul geografic al fiecărei aşezări; (b) fiecare aşezare trebuie să cuprindă cel puţin 3 500 de cârlige şi cel mult 5 000; aceasta poate include mai multe paragate instalate în acelaşi loc; (c) fiecare aşezare a unui paragat trebuie să aibă un timp de imersie de cel puţin şase ore, măsurat de la momentul finalizării procesului de instalare până la începutul procesului de ridicare.

### Articolul 45 — Planurile de cercetare

> Navele de pescuit care participă la pescuitul experimental menţionat la articolul 42 implementează planuri de cercetare în fiecare SSRU în care sunt împărţite diviziunile 58.4.1, 58.4.2. şi 58.4.3(b) Planul de cercetare se implementează astfel:
>
> (a) la prima intrare într-o SSRU, primele 10 aşezări, desemnate ca „prima serie”, sunt desemnate ca „aşezări experimentale” şi trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 44 alineatul (2); aşezările experimentale sunt stabilite pe poziţiile sau în apropierea poziţiilor desemnate de Secretariatul CCAMLR pe baza unei randomizări stratificate în zonele prevăzute din respectiva SSRU;
>
> (b) următoarele 10 aşezări sau 10 tone de captură, în funcţie de primul nivel de declanşare atins, sunt desemnate ca „a doua serie”. Aşezările din a doua serie pot fi considerate, la discreţia comandantului, ca parte a activităţilor normale de pescuit experimental. Aceste aşezări pot fi desemnate însă şi ca aşezări experimentale, cu condiţia să îndeplinească cerinţele articolului 44 alineatul (2);
>
> (c) la finalizarea primei şi a celei de-a doua serii de aşezări, în cazul în care comandantul doreşte să continue pescuitul în SSRU, nava iniţiază o „a treia serie”, care duce la un total de 20 de aşezări experimentale efectuate în toate cele trei serii. A treia serie de aşezări se efectuează în cursul aceleiaşi vizite ca prima şi a doua serie dintr-o SSRU;
>
> (d) la finalizarea celor 10 de aşezări experimentale din a treia serie, nava poate continua să pescuiască în SSRU.

### Articolul 46 — Planuri de colectare a datelor

> (1) Navele de pescuit care participă la pescuitul experimental prevăzut la articolul 42 implementează planuri de colectare a datelor în fiecare SSRU în care sunt împărţite subzonele FAO 88.1 şi 88.2 şi diviziunile 58.4.1, 58.4.2 şi 58.4.3(b). Planul de colectare a datelor cuprinde următoarele date: (a) poziţia şi adâncimea mării la fiecare extremitate a fiecărui paragat dintr-o aşezare; (b) timpul de instalare, de imersie şi de ridicare; (c) numărul şi specia peştilor pierduţi la suprafaţă; (d) numărul de cârlige plasate; (e) tipul de momeală; (f) succesul momelii ( %); (g) tipul de cârlige.
>
> (2) Toate datele menţionate la alineatul (1) se colectează pentru fiecare aşezare experimentală; în mod concret, trebuie măsuraţi toţi peştii dintr-o aşezare experimentală cu o captură de maxim 100 de peşti şi cel puţin 30 de peşti trebuie selecţionaţi pentru studii biologice. Atunci când sunt capturaţi peste 100 de peşti, se aplică o metodă de subeşantionare aleatorie.

### Articolul 47 — Programul de marcare

> (1) Fără a aduce atingere articolului 7b din Regulamentul (CE) nr. 601/2004, fiecare navă cu paragate marchează şi eliberează Dissostichus spp. continuu pe durata pescuitului, într-un ritm specificat în măsura de conservare pentru acea resursă în conformitate cu protocolul de marcare al CCAMLR.
>
> (2) De la data intrării în vigoare a prezentului Regulament până la sfârşitul sezonului de pescuit 2008/2009, fiecare navă cu paragate marchează şi eliberează Dissostichus spp., continuu pe durata pescuitului, într-un ritm specificat în măsura de conservare pentru acea resursă în conformitate cu protocolul de marcare CCAMLR. Toţi indivizii Dissostichus spp. marcaţi trebuie să fie marcaţi de două ori şi să fie eliberaţi în viaţă.
>
> (3) Toate marcajele pentru Dissostichus eleginoides şi Dissostichus spp. pentru utilizarea în pescuitul experimental provin de la Secretariatul CCAMLR.

### Articolul 48 — Observatorii ştiinţifici

> (1) Fiecare navă de pescuit care participă la pescuitul experimental menţionat la articolul 42 trebuie să aibă la bord, pe durata întregii activităţi de pescuit din cadrul perioadei de pescuit, cel puţin doi observatori ştiinţifici, unul dintre aceştia fiind un observator numit în conformitate cu Sistemul internaţional de observare ştiinţifică al CCAMLR.
>
> (2) Fiecare stat membru, în conformitate cu actele cu putere de lege aplicabile şi sub rezerva acestora, inclusiv normele care reglementează admisibilitatea probelor în faţa instanţelor naţionale, ia în considerare şi acţionează pe baza rapoartelor din partea inspectorilor unei părţi contractante la CCAMLR care îi desemnează în cadrul acestui program, conform procedurii similare aplicabile în cazul rapoartelor din partea propriilor inspectori. Statul membru în cauză şi partea contractantă la CCAMLR care desemnează inspectorii cooperează pentru a facilita procedurile judiciare sau de altă natură care decurg din aceste rapoarte.

### Articolul 49 — Notificarea intenţiei de a participa la pescuitul de kril pe durata sezonului de pescuit 2009/2010

> (1) Numai acele state membre care sunt membre ale Comisiei CCAMLR pot pescui kril în zona CCAMLR în sezonul de pescuit 2009/2010. Prin derogare de la articolul 5a din Regulamentul (CE) nr. 601/2004, astfel de state membre, în cazul în care intenţionează să pescuiască kril în zona Convenţiei CCAMLR notifică această intenţie Secretariatului CCAMLR şi Comisiei până la 1 iunie 2009, imediat înainte de sezonul în care intenţionează să pescuiască, utilizând modelul prevăzut în anexa XII la prezentul regulament în scopul asigurării unei analize adecvate de către Comisia CCAMLR înainte ca navele să înceapă pescuitul precum şi formularul privind configuraţia plasei utilizând modelul prevăzut în anexa XIII.
>
> (2) Notificarea menţionată la alineatul (1) include informaţiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 pentru fiecare navă care urmează să fie autorizată de statul membru să participe la pescuitul de kril.
>
> (3) Statele membre care intenţionează să pescuiască kril în zona Convenţiei CCAMLR notifică numai navele care arborează pavilionul lor în momentul notificării.
>
> (4) Prin derogare de la alineatul (3), statele membre pot autoriza participarea la pescuitul de kril a unei alte nave decât cea notificată CCAMLR în conformitate cu alineatele (1)-(3), dacă nava notificată nu poate participa din motive operaţionale întemeiate sau în caz de forţă majoră. În astfel de circumstanţe, statele membre în cauză informează de îndată Secretariatul CCAMLR şi Comisia, furnizând: (i) toate detaliile legate de nava/navele de înlocuire menţionate la alineatul (2); (ii) o descriere completă a motivelor care justifică înlocuirea şi orice dovadă sau referinţe justificative pertinente.
>
> (5) Prin derogare de la alineatele (3) şi (4), statele membre nu autorizează în vederea participării la pescuitul de kril navele incluse pe listele de nave IUU ale CCAMLR.

### Articolul 50 — Limite de precauţie ale capturii pentru pescuitul de kril în anumite subzone

> (1) Captura totală combinată de kril din subzonele statistice 48.1, 48.2, 48.3 şi 48.4 este limitată la 3,47 milioane de tone în orice sezon de pescuit. Captura totală de kril din diviziunea statistică 58.4.2 este limitată la 2,645 milioane de tone în orice sezon de pescuit.
>
> (2) Până când va fi definită alocarea acestei limite de captură totală între unităţi de gestionare mai mici, pe baza avizului Comitetului Ştiinţific, captura totală combinată din subzonele statistice 48.1, 48.2, 48.3 şi 48.4 este limitată în continuare la 620 000 de tone în orice sezon de pescuit. Captura totală din diviziunea 58.4.2 este limitată la 260 000 de tone la vest de 55oE şi la 192 000 de tone la est de 55oE în orice sezon de pescuit.
>
> (3) Un sezon de pescuit începe la 1 decembrie şi se încheie la 30 noiembrie anul următor.
>
> (4) Fiecare navă care participă la pescuitul de kril din diviziunea 58.4.2 are la bord cel puţin un observator ştiinţific în conformitate cu Sistemul internaţional de observare ştiinţifică al CCAMLR sau un observator ştiinţific naţional care să îndeplinească cerinţele din sistemul respectiv şi, în cazul în care este posibil, încă un observator ştiinţific pe parcursul tuturor activităţilor de pescuit din perioada de pescuit.

### Articolul 51 — Sistemul de raportare a datelor pentru pescuitul de kril

> (1) Capturile de kril se raportează în conformitate cu articolele 11,13 şi 14 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004.
>
> (2) Efectuarea pescuitului de kril are loc în conformitate cu articolul 9 din Regulemantul (CE) nr. 600/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 de stabilire a anumitor măsuri tehnice aplicabile activităţilor de pescuit în zona vizată de Convenţia privind conservarea resurselor marine vii ale Antarcticii (46).
>
> (3) Navele utilizează dispozitive de excludere a mamiferelor marine pe traule.
>
> (4) Atunci când captura totală raportată din oricare sezon de pescuit este mai mare sau egală cu 80 % din nivelul de declanşare de 620 000 de tone în subzonele 48.1, 48.2, 48.3 şi 48.4 şi de 260 000 tone la vest de 55oE şi de 192 000 de tone la est de 55oE în subzona 58.4.2, capturile se raportează în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004.
>
> (5) În sezonul de pescuit care îi urmează celui în care captura totală a fost mai mare sau egală cu 80 % din nivelul de declanşare stabilit la alineatul (2), capturile se raportează în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 atunci când captura totală este mai mare sau egală cu 50 % din respectivul nivel de declanşare.
>
> (6) Statele membre raportează Secretarului Executiv al CCAMLR şi în copie Comisiei greutatea totală în viu a cantităţii de kril capturat şi pierdut.
>
> (7) La sfârşitul fiecărui sezon de pescuit, statele membre obţin de la fiecare navă de pescuit datele pentru fiecare aşezare în parte necesare pentru a completa formularul CCAMLR de raportare la scară precisă a datelor privind capturile şi efortul de pescuit. Statele transmit aceste date, cu ajutorul formularului C1 al CCAMLR pentru pescuit prin traulare, Secretarului Executiv al CCAMLR şi Comisiei până la data de 1 aprilie a anului următor.

### Articolul 52 — Interdicţia provizorie a pescuitului cu setci de adâncime

> (1) În sensul prezentului articol, se aplică următoarea definiţie: Setcile sunt şiruri de plase pescăreşti simple, duble sau triple, amplasate vertical, aproape de suprafaţă, cufundate în apă sau pe fundul apei, în care peştii se prind, se încurcă sau rămân blocaţi. Setcile au flotoare pe odgonul superior (parâma principală) şi în general greutăţi pe odgonul inferior (grandeea marginii de întinsură). Setcile sunt formate dintr-o plasă de pescuit simplă sau, mai rar, din două sau trei plase (cunoscute ca „traul lateral”) prinse împreună pe aceleaşi cadre din sfoară. Unele tipuri de plase pot fi combinate într-o singură unealtă (de exemplu, traul lateral combinat cu setcă). Aceste plase pot fi utilizate fie separat fie, mult mai adesea, sub formă de multe plase înşirate („reţele” de plase). Unealta poate fi prinsă, ancorată pe fundul apei (cunoscută ca „unealtă de fund”) sau lăsată să plutească în mod liber sau legată de navă (cunoscută ca „setcă în derivă”).
>
> (2) Utilizarea setcilor în zona Convenţiei CCAMLR în alte scopuri decât cercetarea ştiinţifică este interzisă până la data la care Comitetul Ştiinţific analizează şi raportează impactul posibil al acestor unelte, iar Comisia convine, pe baza avizului Comitetului Ştiinţific, că această metodă poate fi utilizată în zona Convenţiei CCAMLR.
>
> (3) Propunerea utilizării setcilor pentru cercetare ştiinţifică în ape mai adânci de 100 de metri se notifică în avans Comitetului Ştiinţific şi se aprobă de către Comisie înainte de începerea activităţilor de cercetare.
>
> (4) Orice navă care intenţionează să tranziteze zona Convenţiei CCAMLR transportând setci transmite Secretariatului CCAMLR o notificare prealabilă cu privire la intenţia sa, inclusiv cu privire la data preconizată a trecerii sale prin zona Convenţiei CCAMLR. Orice navă care deţine setci în zona Convenţiei CCAMLR şi care nu a transmis o astfel de notificare prealabilă este considerată a încălca prezentele dispoziţii.

### Articolul 53 — Reducerea mortalităţii accidentale a păsărilor marine

> (1) Fără a aduce atingere articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004, navele care utilizează exclusiv metoda spaniolă de pescuit cu paragate trebuie să elibereze greutăţile înaintea tensionării gutei.
>
> (2) Pot fi folosite greutăţile următoare: (a) greutăţi tradiţionale din piatră sau beton cu o masă de cel puţin 8,5 kg care sunt folosite cu o distanţă de maximum 40 m între ele; (b) greutăţi tradiţionale din piatră sau beton cu o masă de cel puţin 6 kg care sunt folosite cu o distanţă de maximum 20 m între ele; sau (c) greutăţi din oţel calmat, care nu sunt făcute din zale, cu o masă de cel puţin 5 kg care sunt folosite cu o distanţă de maximum 40 m între ele.
>
> (3) Navele care folosesc exclusiv metoda paragate (trotline) utilizează greutăţi numai la marginea distală a năzilor cu cârlige care se prind în paragate (trotline). Greutăţile sunt greutăţi tradiţionale de cel puţin 6 kg sau greutăţi din oţel masiv de cel puţin 5 kg.
>
> (4) Navele care folosesc atât metoda spaniolă, menţionată la alineatul (1) cât şi metoda trotline, menţionată la alineatul (3) utilizează: (i) pentru metoda spaniolă: greutăţi pentru gută conform alineatului (1); (ii) pentru metoda paragate (trotline): greutăţi pentru gută care constau fie în greutăţi tradiţionale de 8,5 kg, fie în greutăţi din oţel de 5 kg ataşate de capătul cârligului tuturor năzilor cu cârlige din paragat (trotline) la intervale care nu depăşesc 80m

### Articolul 54 — Încetarea pescuitului

> (1) În urma notificării de către Secretariatul CCAMLR privind încetarea pescuitului, statele membre se asigură că navele aflate sub pavilionul lor şi care pescuiesc în zona, în zona de gestionare, în subzona, în diviziunea, în unitatea de cercetare la scară mică sau în alte unităţi de gestionare vizate de notificarea de încetare îşi retrag toate uneltele de pescuit din apă până la data şi ora specificate în notificarea de încetare.
>
> (2) La primirea unei astfel de notificări de către o navă, nu mai pot fi instalate paragate în termen de 24 de ore de la data şi ora notificate. Dacă o astfel de notificare este primită cu mai puţin de 24 de ore înainte de data şi ora încetării, nu mai pot fi instalate paragate din momentul primirii notificării.
>
> (3) În cazul încetării pescuitului, toate navele părăsesc zona de pescuit de îndată ce echipamentele de pescuit sunt retrase din apă.
>
> (4) În cazul în care o navă nu îşi poate retrage toate echipamentele de pescuit din apă până la data şi ora de încetare notificate din motive legate de: (i) siguranţa navei şi a echipajului; (ii) restricţiile cauzate de condiţii meteorologice defavorabile; (iii) calota de gheaţă sau (iv) necesitatea protejării mediul marin din Antarctica, nava notifică această situaţie statului membru în cauză. Statele membre notifică de îndată Secretariatul CCAMLR şi Comisia. Cu toate acestea, nava depune toate eforturile posibile pentru a-şi retrage toate echipamentele de pescuit din apă cât mai curând posibil.
>
> (5) Dacă se aplică alineatul (4), statele membre desfăşoară o anchetă privind acţiunile navei respective şi, în conformitate cu procedurile interne, raportează Secretariatului CCAMLR şi Comisiei constatările făcute, inclusiv toate aspectele pertinente, cel târziu până la următoarea reuniune a CCAMLR. Raportul final determină dacă nava a depus toate eforturile posibile pentru a-şi retrage toate echipamentele de pescuit din apă: (i) până la data şi ora de încetare notificate; şi (ii) cât mai curând posibil după notificarea menţionată la alineatul (4).
>
> (6) În cazul în care nava nu părăseşte zona închisă de îndată ce toate echipamentele de pescuit au fost retrase din apă, statul membru de pavilion sau nava informează Secretariatul CCAMLR şi Comisia.

### Articolul 55 — Autorizarea navelor

> (1) Atunci când este posibil, statele membre înaintează Comisiei în formă electronică, până la 1 iunie 2009, lista navelor lor care sunt autorizate să opereze în zona Convenţiei SEAFO pe baza eliberării unei autorizaţii de pescuit.
>
> (2) Proprietarii navelor incluse în lista menţionată la alineatul (1) sunt cetăţeni sau persoane juridice ale Comunităţii.
>
> (3) Navele de pescuit pot fi autorizate să opereze în zona Convenţiei SEAFO numai în cazul în care sunt în măsură să îndeplinească cerinţele şi responsabilităţile care le revin în temeiul Convenţiei SEAFO şi al măsurilor de conservare şi gestionare prevăzute de aceasta.
>
> (4) Nu se eliberează autorizaţii de pescuit navelor care au antecedente de activităţi de pescuit IUU, cu excepţia cazului în care noii proprietari au furnizat suficiente probe care demonstrează că foştii proprietari şi operatori nu au niciun interes legal, generator de beneficii sau financiar în ceea ce priveşte aceste nave, că nu au control asupra acestora sau că, luând în considerare toate faptele relevante, navele lor nu participă şi nu sunt asociate pescuitului IUU.
>
> (5) Lista menţionată la alineatul (1) include următoarele informaţii: (a) denumirea navei de pescuit, numărul matricol, denumirile anterioare (dacă sunt cunoscute) şi portul de înmatriculare; (b) pavilionul anterior (dacă este cazul); (c) indicativul de apel radio internaţional (dacă este cazul); (d) numele şi adresa proprietarului sau a proprietarilor; (e) tipul de navă; (f) lungimea; (g) numele şi adresa operatorului (manager) sau a operatorilor (manageri) (dacă este cazul); (h) tonă registru brut; şi (i) puterea motorului sau a motoarelor principale.
>
> (6) După întocmirea listei iniţiale de nave autorizate, statele membre notifică de îndată Comisiei orice completare, eliminare şi/sau orice modificare, atunci când acestea apar.

### Articolul 56 — Obligaţiile navelor autorizate

> (1) Navele trebuie să respecte toate măsurile SEAFO aplicabile în materie de conservare şi gestionare.
>
> (2) Navele autorizate păstrează la bord certificatele valabile de înmatriculare a navei şi autorizaţiile valabile de pescuit şi/sau transbordare.

### Articolul 57 — Nave neautorizate

> (1) Statele membre iau măsuri de interzicere a pescuitului, a reţinerii la bord, a transbordării şi a debarcării speciilor reglementate de Convenţia SEAFO de către navele care nu figurează pe lista SEAFO a navelor autorizate.
>
> (2) Statele membre notifică Comisiei orice informaţii factuale care arată că există motive rezonabile pentru a considera că nave care nu se află pe lista SEAFO a navelor autorizate sunt implicate în pescuitul şi/sau transbordarea de specii care fac obiectul Convenţiei SEAFO, în zona Convenţiei SEAFO.
>
> (3) Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că proprietarii navelor incluse pe lista SEAFO a navelor autorizate nu sunt implicaţi sau asociaţi în activităţi de pescuit desfăşurate de nave care nu figurează pe lista SEAFO a navelor autorizate în zona Convenţiei SEAFO.

### Articolul 58 — Interzicerea operaţiunilor de transbordare pe mare

> Statele membre interzic operaţiunile de transbordare pe mare efectuate de nave care arborează pavilionul lor în zona Convenţiei SEAFO, pentru speciile care fac obiectul acestei convenţii.

### Articolul 59 — Operaţiuni de transbordare în port

> (1) Navele comunitare care capturează specii aflate sub incidenţa Convenţiei SEAFO în zona Convenţiei SEAFO efectuează operaţiuni de transbordare în portul unei părţi contractante la SEAFO numai în cazul în care deţin o autorizaţie prealabilă din partea părţii contractante în al cărei port va avea loc operaţiunea. Navelor comunitare li se permite să desfăşoare operaţiuni de transbordare numai dacă au obţinut o astfel de autorizaţie prealabilă de transbordare din partea statului membru de pavilion şi a statului portului.
>
> (2) Statele membre se asigură că navele lor de pescuit autorizate obţin o autorizaţie prealabilă pentru a desfăşura operaţiuni de transbordare în port. Statele membre se asigură, de asemenea, că transbordările respectă volumul capturii raportate a fiecărei nave şi solicită raportarea transbordărilor.
>
> (3) Comandantul unei nave de pescuit comunitare care transbordează pe altă navă, denumită în continuare „nava receptoare”, orice cantitate de capturi de specii aflate sub incidenţa Convenţiei SEAFO pescuite în zona Convenţiei SEAFO informează în momentul efectuării operaţiunii de transbordare statul de pavilion al navei receptoare cu privire la speciile şi cantităţile respective, la data transbordării şi la localizarea capturilor, şi înaintează statului membru de pavilion o declaraţie de transbordare SEAFO pe baza modelului care figurează în partea I a anexei XIV.
>
> (4) Comandantul navei de pescuit comunitare notifică părţii contractante SEAFO în al cărei port va avea loc transbordarea, cu cel puţin 24 de ore înainte, următoarele informaţii: — denumirile navelor de pescuit care efectuează operaţiunea de transbordare; — denumirile navelor receptoare; — tonajul pe specie care urmează să fie transbordată; — data şi portul de transbordare.
>
> (5) Cu cel puţin 24 de ore înainte de începere, precum şi la încheierea transbordării, atunci când aceasta are loc într-un port al unei părţi contractante SEAFO, comandantul navei receptoare aflate sub pavilion comunitar informează autorităţile competente din statul portului cu privire la volumul capturilor de specii aflate sub incidenţa Convenţiei SEAFO de la bordul navei sale şi le transmite acestora declaraţia de transbordare SEAFO în termen de 24 de ore.
>
> (6) Comandantul navei receptoare aflate sub pavilion comunitar transmite autorităţilor competente ale statului portului în care are loc debarcarea, cu 48 de ore înainte de debarcare, o declaraţie de transbordare SEAFO.
>
> (7) Statele membre iau măsurile adecvate pentru verificarea corectitudinii informaţiilor primite şi cooperează cu statul de pavilion pentru a se asigura că debarcările respectă volumul capturilor raportate de fiecare navă.
>
> (8) Statele membre ale căror nave sunt autorizate să pescuiască în zona Convenţiei SEAFO speciile aflate sub incidenţa Convenţiei SEAFO notifică Comisiei, până la 1 iunie 2009, detaliile transbordărilor efectuate de navele aflate sub pavilionul lor.

### Articolul 60 — Zone închise

> În zonele de mai jos sunt interzise orice activităţi de pescuit ale navelor comunitare având ca obiect specii aflate sub incidenţa Convenţiei SEAFO:
>
> (a) subdiviziunea A1 (i) Dampier Seamount 10o00'S 02o00'V 10o00'S 00o00'E 12o00'S 02o00'V 12o00'S 00o00'E; (ii) Malahit Guyot Seamount 11o00'S 02o00'V 11o00'S 04o00'V 13o00'S 02o00'V 13o00'S 04o00'V;
>
> (b) subdiviziunea B1 Molloy Seamount 27o00'S 08o00'E 27o00'S 10o00'E 29o00'S 08o00'E 29o00'S 10o00'E;
>
> (c) diviziunea C (i) Schmidt-Ott Seamount & Erica Seamount 37o00'S 13o00E 37o00'S 17o00'E 40o00'S 13o00E 40o00'S 17o00'E; (ii) Africana seamount 37o00'S 28o00E 37o00'S 30o00E 38o00'S 28o00E 38o00'S 30o00E; (iii) Panzarini Seamount 39o00'S 11o00'E 39o00'S 13o00'E 41o00'S 11o00'E 41o00'S 13o00'E;
>
> (d) subdiviziunea C1 (i) Vema Seamount 31o00'S 08o00'E 31o00'S 09o00'E 32o00'S 08o00'E 32o00'S 09o00'E; (ii) Wust Seamount 33o00'S 06o00'E 33o00'S 08o00'E 34o00'S 06o00'E 34o00'S 08o00'E;
>
> (e) diviziunea D (i) Discovery, Junoy, Shannon Seamounts 41o00'S 06o00'V 41o00'S 03o00'E 44o00'S 06o00'V 44o00'S 03o00'E; (ii) Schwabenland & Herdman Seamounts 44o00'S 01o00'V 44o00'S 02o00'E 47o00'S 01o00'V 47o00'S 02o00'E.

### Articolul 61 — Reluarea activităţilor de pescuit într-o zonă închisă

> (1) Activităţile de pescuit nu se reiau în niciuna din zonele închise menţionate la articolul 60 până când statul de pavilion nu identifică şi cartografiază ecosistemele marine vulnerabile, inclusiv munţii submarini, izvoarele hidrotermale şi coralii de apă rece, şi nu realizează o evaluare a impactului reluării activităţilor de pescuit asupra respectivelor ecosisteme.
>
> (2) Rezultatele operaţiunilor de identificare, cartografiere şi evaluare a impactului desfăşurate în conformitate cu alineatul (1) sunt prezentate de către statul de pavilion Comisiei, care le transmite reuniunii anuale a Comitetului ştiinţific al SEAFO.
>
> (3) Statele membre pot prezenta Comisiei planuri de cercetare în domeniul pescuitului în scopul evaluării impactului activităţilor de pescuit asupra sustenabilităţii resurselor halieutice şi asupra habitatelor marine vulnerabile.

### Articolul 62 — Informaţii privind interacţiunile cu păsările marine

> Până la 1 iunie 2009, statele membre culeg şi furnizează Comisiei toate informaţiile disponibile cu privire la interacţiunile cu păsările marine, inclusiv capturile accidentale efectuate de navele lor care pescuiesc specii aflate sub incidenţa Convenţiei SEAFO.

### Articolul 63 — Măsuri de atenuare

> (1) Toate navele comunitare care pescuiesc la sud de paralela de 30 de grade latitudine sudică transportă şi utilizează dispozitive pentru alungarea păsărilor (stâlpi tori – tori poles): (a) stâlpii tori trebuie să respecte liniile directoare privind proiectarea şi instalarea lor, prevăzute în partea II a anexei XIV; (b) stâlpii tori trebuie instalaţi înainte ca paragatele să intre în apă, în orice moment la sud de paralela de 30 de grade latitudine sudică; (c) atunci când este posibil, navele sunt încurajate să utilizeze un al doilea stâlp tori şi dispozitiv pentru alungarea păsărilor în perioadele de abundenţă sau de activitate intensă a păsărilor; (d) toate navele transportă parâme cu banderole (tori lines) de rezervă pregătite pentru utilizare imediată.
>
> (2) Paragatele trebuie instalate numai în timpul nopţii (adică în orele de întuneric dintre momentele de crepuscul nautic (47). Pe durata pescuitului nocturn cu paragate se utilizează numai luminile navei necesare pentru siguranţă.
>
> (3) Este interzisă aruncarea de deşeuri de peşte în timpul lansării sau al instalării uneltelor. Aruncarea de deşeuri de peşte trebuie evitată şi pe durata ridicării echipamentului. Orice astfel de deversare are loc, pe cât posibil, pe partea opusă a navei faţă de cea în care sunt instalate uneltele. În cazul navelor sau al activităţilor de pescuit pentru care nu există obligaţia de reţinere a deşeurilor de peşte la bordul navei, se instituie un sistem de eliminare a cârligelor de pescuit din deşeurile de peşte şi din capetele peştilor înainte de deversare. Plasele se curăţă înaintea lansării în apă, pentru eliminarea elementelor care ar putea atrage păsările marine.
>
> (4) Navele comunitare adoptă proceduri de lansare şi aşezare care reduc la minimum timpul în care plasa se află la suprafaţă cu ochiurile slăbite. Pe cât posibil, întreţinerea plasei nu se efectuează în timp ce aceasta se află în apă.
>
> (5) Navele comunitare sunt încurajate să dezvolte configuraţii ale uneltelor care să reducă la minimum probabilitatea ca păsările să întâlnească acea parte a plasei la care sunt cel mai vulnerabile. Acest lucru poate include creşterea greutăţii sau diminuarea flotabilităţii plasei, astfel încât aceasta să se scufunde mai rapid, sau plasarea de banderole colorate sau alte dispozitive în anumite zone ale plasei în care dimensiunea ochiurilor constituie un pericol deosebit pentru păsări.
>
> (6) Navele comunitare care, din cauza configuraţiei, nu dispun de instalaţii de prelucrare la bord, de capacitatea adecvată de a reţine deşeurile de peşte la bord sau de posibilitatea de a le deversa pe partea opusă a navei faţă de cea unde sunt instalate uneltele nu sunt autorizate să pescuiască în zona Convenţiei SEAFO.
>
> (7) Se depun toate eforturile pentru a garanta faptul că păsările capturate vii pe parcursul operaţiunilor de pescuit sunt eliberate în viaţă şi că, ori de câte ori este posibil, cârligele sunt retrase fără a pune în pericol viaţa păsării.

### Articolul 64 — Măsuri pentru protecţia rechinilor de adâncime

> Pescuitul direcţionat al rechinilor de adâncime în zona Convenţiei SEAFO este interzis.

### Articolul 65 — Dispoziţii speciale privind peştii din specia Dissostichus eleginoides

> (1) Comandantul unei nave autorizate, în conformitate cu articolul 55, să pescuiască peşti din specia Dissostichus eleginoides în zona Convenţiei SEAFO transmite autorităţilor competente ale statului membru de pavilion şi Secretariatului SEAFO, pe cale electronică, un raport de captură care să indice cantităţile de Dissostichus eleginoides capturate de nava sa, inclusiv atunci când acestea sunt nule. Acest raport se trimite din cinci în cinci zile pe parcursul ieşirii în larg. Statele membre transmit de îndată aceste informaţii Comisiei.
>
> (2) Statele membre care deţin nave autorizate să pescuiască peşti din specia Dissostichus eleginoides în zona Convenţiei SEAFO transmit Comisiei şi Secretariatului SEAFO, până la 30 iunie 2009, informaţii detaliate privind capturile şi efortul de pescuit.

### Articolul 66 — Dispoziţii speciale privind crabul roşu de mare adâncime (Chaceon spp.)

> (1) Comandantul unei nave autorizate, în conformitate cu articolul 55, să pescuiască crab roşu de mare adâncime în zona Convenţiei SEAFO transmite autorităţilor competente ale statului membru de pavilion şi Secretariatului SEAFO, pe cale electronică, un raport de captură care să indice cantităţile de crab roşu de mare adâncime capturate de nava sa, inclusiv atunci când acestea sunt nule. Acest raport se trimite din cinci în cinci zile pe parcursul ieşirii în larg. Statele membre transmit de îndată aceste informaţii Comisiei.
>
> (2) Statele membre care deţin nave autorizate să pescuiască crab roşu de mare adâncime în zona Convenţiei SEAFO transmit Comisiei şi Secretariatului SEAFO, până la 30 iunie 2009, informaţii detaliate privind capturile şi efortul de pescuit.

### Articolul 67 — Dispoziţii speciale privind baryxul (Beryx spp.)

> (1) Comandantul unei nave autorizate, în conformitate cu articolul 55, să pescuiască baryx în zona Convenţiei SEAFO transmite autorităţilor competente ale statului membru de pavilion şi Secretariatului SEAFO, pe cale electronică, un raport de captură care să indice cantităţile de baryx capturate de nava sa, inclusiv atunci când acestea sunt nule. Acest raport se trimite din cinci în cinci zile pe parcursul ieşirii în larg. Statele membre transmit de îndată aceste informaţii Comisiei.
>
> (2) Statele membre care deţin nave autorizate să pescuiască baryx în zona Convenţiei SEAFO transmit Comisiei şi Secretariatului SEAFO, până cel târziu la 30 iunie 2009, informaţii detaliate privind capturile şi efortul de pescuit.

### Articolul 68 — Dispoziţii speciale privind peştele pion roşu (Hoplostethus atlanticus)

> (1) Comandantul unei nave autorizate, în conformitate cu articolul 55, să pescuiască peşte pion roşu în zona Convenţiei SEAFO transmite autorităţilor competente ale statului membru de pavilion şi Secretariatului SEAFO, pe cale electronică, un raport de captură care să indice cantităţile de peşte pion roşu capturate de nava sa, inclusiv atunci când acestea sunt nule. Acest raport se trimite din cinci în cinci zile pe parcursul ieşirii în larg. Statele membre transmit de îndată aceste informaţii Comisiei.
>
> (2) Statele membre care deţin nave autorizate să pescuiască peşte pion roşu în zona Convenţiei SEAFO transmit Comisiei şi Secretariatului SEAFO, până cel târziu la 30 iunie 2009, informaţii detaliate privind capturile şi efortul de pescuit.

### Articolul 69 — Comunicarea mişcărilor şi capturilor navelor

> (1) Navele de pescuit şi navele de cercetare autorizate să pescuiască în zona Convenţiei SEAFO şi care sunt angajate în activităţi de pescuit transmit, prin VMS sau alte mijloace adecvate, rapoarte de intrare, de captură şi de ieşire autorităţilor statului membru de pavilion şi, în cazul în care statul membru de pavilion solicită acest lucru, Secretarului executiv al SEAFO.
>
> (2) Raportul de intrare se întocmeşte cu cel mult 12 ore şi cu cel puţin 6 ore înaintea fiecărei intrări în zona Convenţiei SEAFO şi include data, ora şi poziţia geografică de intrare a navei, precum şi cantitatea de peşte aflată la bord, repartizată pe specii (cod alfa-3 al FAO) şi pe greutate în viu (kg).
>
> (3) Raportul de captură se întocmeşte pe specii (cod alfa-3 al FAO) şi pe greutate în viu (kg) la sfârşitul fiecărei luni calendaristice.
>
> (4) Raportul de ieşire se întocmeşte cu cel mult 12 ore şi cu cel puţin 6 ore înaintea fiecărei ieşiri din zona Convenţiei SEAFO. Acesta include data şi ora ieşirii, poziţia geografică a navei, numărul de zile de pescuit şi captura, pe specii (cod alfa-3 al FAO) şi pe greutate în viu (kg), în zona Convenţiei SEAFO de la începerea pescuitului în această zonă sau de la ultimul raport de captură.

### Articolul 70 — Observarea ştiinţifică şi culegerea de informaţii în sprijinul evaluării stocurilor

> (1) Statele membre se asigură că toate navele lor de pescuit care operează în zona Convenţiei SEAFO şi care vizează speciile care fac obiectul Convenţiei SEAFO transportă observatori ştiinţifici calificaţi.
>
> (2) Statele membre solicită prezentarea informaţiilor culese de observatori, pentru fiecare navă care arborează pavilionul lor, în termen de 30 de zile de la părăsirea zonei Convenţiei SEAFO. Datele se transmit în formatul specificat de Comitetul Ştiinţific al SEAFO. Statul membru prezintă Comisiei un exemplar al informaţiilor de îndată ce este posibil, ţinând seama de necesitatea de a păstra confidenţialitatea datelor neagregate. Statul membru poate prezenta şi Secretarului executiv al SEAFO un exemplar al informaţiilor.
>
> (3) Informaţiile menţionate în prezentul articol se culeg şi se verifică, pe cât posibil, de către observatori desemnaţi, până la 30 iunie 2009.

### Articolul 71 — Reperări ale navelor unor părţi necontractante

> (1) Navele de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru raportează statului membru de pavilion informaţii cu privire la eventualele activităţi de pescuit desfăşurate în zona Convenţiei SEAFO de nave care arborează pavilionul unei părţi necontractante. Aceste informaţii cuprind, inter alia: (a) denumirea navei; (b) numărul de înmatriculare al navei; (c) statul de pavilion al navei; (d) orice alte informaţii pertinente cu privire la nava reperată.
>
> (2) Statele membre transmit Comisiei de îndată ce este posibil informaţiile menţionate la alineatul (1). Comisia transmite aceste date Secretarului executiv al SEAFO, spre informare.

### Articolul 72 — Utilizarea termenilor

> În sensul prezentei secţiuni, se aplică următoarele definiţii:
>
> (1) „activităţile de pescuit de fund” înseamnă activităţile de pescuit în care este probabil ca uneltele de pescuit să atingă fundul mării în cursul normal al operaţiunilor de pescuit;
>
> (2) „zonele existente de pescuit de fund” înseamnă sectoarele în care datele VMS şi/sau alte date de referinţă geografică disponibile indică faptul că în perioada de referinţă 1987-2007 s-au efectuat activităţi de pescuit de fund;
>
> (3) „noi sectoare de pescuit de fund” înseamnă sectoare din cadrul zonei de reglementare SEAFO, altele decât sectoarele existente de pescuit de fund;
>
> (4) „pescuitul experimental” înseamnă pescuitul care se desfăşoară în noi sectoare de pescuit de fund;
>
> (5) „ecosistem marin” înseamnă un complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul lor abiotic, care interacţionează într-o unitate funcţională;
>
> (6) „ecosistem marin vulnerabil (VME)” înseamnă orice ecosistem marin a cărui integritate (adică structura sau funcţia ecosistemului) este, conform celor mai pertinente informaţii ştiinţifice disponibile şi principiului precauţiei, ameninţată de efecte nocive semnificative cauzate de contactul fizic cu uneltele de fund pe durata obişnuită a operaţiunilor de pescuit, care include, inter alia, recifele, munții submarini, izvoarele hidrotermale, coralii de apă rece sau bancurile de bureţi de apă rece. Cele mai vulnerabile ecosisteme sunt cele care pot fi uşor afectate şi care necesită mult timp pentru refacere sau care nu mai pot fi refăcute;
>
> (7) „efecte nocive semnificative” înseamnă efecte (evaluate individual, în combinaţie sau cumulativ) care compromit integritatea ecosistemului într-un mod care nu permite populaţiilor afectate să fie înlocuite şi care degradează productivitatea naturală pe termen lung a habitatelor sau care cauzează o pierdere semnificativă, mai mult decât temporară, a diversităţii speciilor, a habitatului sau a tipurilor de comunităţi;
>
> (8) „uneltele de fund” înseamnă uneltele instalate pe durata obişnuită a operaţiunilor de pescuit în contact cu fundul mării, inclusiv traule de fund, drage, setci fixe de fund, paragate de fund, vintire şi capcane;
>
> (9) „descoperire VME” înseamnă descoperirea de către o navă a unor organisme indicator VME peste nivelul limită al unei capturi pe instalaţie de peste 100 kg de corali vii şi/sau 1 000 kg de bureţi vii pe lansare;
>
> (10) „organisme indicator VME” înseamnă corali şi bureţi;
>
> (11) „specii indicator de corali” înseamnă specii din ordinul Antipatharia, din ordinul Gorgonaria, câmpuri de anemone de mare din familia Cerianthidae, lophelia, sau câmpuri de specii din ordinul Pennatulacea.

### Articolul 73 — Identificarea sectoarelor existente de pescuit de fund

> Statele membre care au nave implicate în activităţi de pescuit de fund desfăşurate în perioada 1987-2007 în zona Convenţiei SEAFO transmit Comisiei, înainte de 1 aprilie 2009, hărţi detaliate ale sectoarelor de pescuit existente. Comisia va transmite aceste hărţi fără întârziere către Secretariatul executiv al SEAFO. Hărţile au la bază date VMS şi/sau alte date de referinţă geografică disponibile şi sunt exprimate cu cât mai mare precizie spaţială şi temporală.

### Articolul 74 — Activităţile de pescuit de fund în noile sectoare de pescuit de fund

> (1) De la 1 noiembrie 2009, toate activităţile de pescuit experimental sau de pescuit cu unelte de fund care nu existau anterior în sectorul de pescuit existent în cauză se vor desfăşura în conformitate cu cerinţele stabilite prin Protocolul privind pescuitul experimental de fund.
>
> (2) Protocolul privind pescuitul experimental de fund la care se face trimitere în alineatul (1) va fi dezvoltat de fiecare stat membru vizat şi va include următoarele: (a) un plan de recoltare care prezintă speciile vizate, datele şi sectoarele. Restricţiile privind sectorul şi efortul sunt luate în considerare pentru a asigura că pescuitul se desfăşoară în mod treptat într-o zonă geografică limitată; (b) dacă este posibil, o evaluare iniţială a impactului anticipat sau cunoscut al activităţilor de pescuit de fund asupra ecosistemelor marine vulnerabile; (c) un plan de atenuare incluzând măsuri care să prevină efectele nocive semnificative asupra ecosistemelor marine vulnerabile care ar putea interveni în timpul pescuitului; (d) un plan de monitorizare a capturilor care să includă înregistrări/raportări privind toate speciile capturate. Înregistrările/raportările privind capturile trebuie să fie suficient de detaliate pentru a desfăşura o evaluare a activităţii, dacă este necesar; (e) un plan de colectare a datelor pentru a facilita identificarea ecosistemelor marine/speciilor vulnerabile din sectorul de pescuit.
>
> (3) Începând cu data precizată la alineatul (1), activităţile de pescuit experimental sau de pescuit cu unelte de fund care nu existau anterior în sectorul de pescuit existent nu vor începe decât după ce informaţiile prezentate în alineatul (2) sunt puse la dispoziţia Secretarului executiv al SEAFO de către statele membre, prin intermediul Comisiei.
>
> (4) Statele membre vor prezenta Secretarului executiv al SEAFO, prin intermediul Comisiei, un raport privind rezultatele activităţilor de pescuit de fund.

### Articolul 75 — Evaluarea activităţilor de pescuit de fund în noile sectoare şi în sectoarele existente

> (1) Statele membre ale căror nave desfăşoară sau intenţionează să desfăşoare activităţi de pescuit de fund în zona de reglementare SEAFO desfăşoară o evaluare a impactului cunoscut şi anticipat al respectivelor activităţi asupra ecosistemelor marine vulnerabile. O astfel de evaluare are ca obiectiv să stabilească dacă astfel de activităţi în zona de reglementare SEAFO ar avea efecte nocive semnificative asupra ecosistemelor marine vulnerabile.
>
> (2) În scopul punerii în aplicare a evaluării menţionate la alineatul (1), statele membre se bazează pe cele mai pertinente informaţii ştiinţifice şi tehnice disponibile privind locaţia ecosistemelor marine vulnerabile în sectoarele în care navele lor de pescuit intenţionează să opereze. Informaţiile includ, atunci când există, date ştiinţifice pe baza cărora poate fi estimată probabilitatea apariţiei de astfel de ecosisteme.
>
> (3) Statele membre transmit evaluările lor prevăzute la alineatele (1) şi (2) Comisiei şi Secretariatului executiv al SEAFO cât de repede posibil, dar nu mai târziu de 1 septembrie 2009. Această transmitere include, de asemenea, o descriere a măsurilor de atenuare având ca scop prevenirea efectelor nocive semnificative asupra ecosistemelor marine vulnerabile şi se desfăşoară în conformitate cu orientările elaborate de Comitetul ştiinţific SEAFO, dacă acestea sunt disponibile.

### Articolul 76 — Observatori ştiinţifici

> (1) În plus faţă de cerinţa stabilită la articolul 70, statele membre asigură prezenţa unui observator pe navele de pescuit aflate sub pavilionul lor şi care desfăşoară activităţi de pescuit experimental, în conformitate cu articolul 74. Observatorii colectează date în conformitate cu Protocolul privind colectarea datelor referitoare la ecosistemele marine vulnerabile.
>
> (2) Observatorii care colectează date în conformitate cu Protocolul privind colectarea datelor referitoare la ecosistemele marine vulnerabile, la care se face trimitere în alineatul (1): (a) monitorizează orice set de dovezi referitoare la VME şi la prezenţa speciilor marine vulnerabile; (b) înregistrează pe fişe următoarele informaţii pentru identificarea VME: numele navei, tipul uneltei de pescuit, data, poziţia (latitudine/longitudine), adâncimea, codul speciilor, numărul campaniei de pescuit, numărul de instalaţie, numele observatorului; (c) prelevează eşantioane biologice reprezentative din întreaga captură. Eşantioanele biologice sunt prelevate şi congelate la cererea unei autorităţi ştiinţifice dintr-un stat membru de pavilion sau la cererea Comisiei. (d) transmite eşantioane către autoritatea ştiinţifică dintr-un stat membru de pavilion la sfârşitul campaniei de pescuit.

### Articolul 77 — Descoperiri VME

> (1) Navele de pescuit care arborează pavilionul Comunităţii şi care desfăşoară activităţi de pescuit de fund, în zona de reglementare SEAFO se conformează următoarelor cerinţe: (a) atunci când este suspectată o descoperire VME, pe baza informaţiilor disponibile, în special atunci când cantităţi importante de organisme indicator VME sunt prezente în captură, navele cuantifică captura de organisme indicator VME. Observatorii prezenţi în conformitate cu articolul 74 identifică corali, bureţi, şi alte organisme indicator VME la cel mai redus nivel taxonomic posibil şi aplică Protocolul privind pescuitul experimental de fund astfel cum se prevede la articolul 74 alineatul (2) şi formularele de eşantionare a capturilor SEAFO. Observatorii transmit rapoarte de sinteză ale campaniei de pescuit SEAFO către statele membre de pavilion care vor transmite informaţiile fără întârziere către Secretariatul SEAFO prin intermediul Comisiei. (b) atunci când o descoperire VME este confirmată, pe baza măsurilor luate în conformitate cu punctul (a) căpitanului de navă: (i) raportează incidentul statului membru de pavilion care transmite, fără întârziere, informaţiile către Comisie şi Secretarul executiv al SEAFO. Comisia solicită imediat statelor membre să alerteze toate navele comunitare autorizate să opereze în zona de reglementare a SEAFO; (ii) încetează pescuitul, ridică echipamentul şi se îndepărtează cu cel puţin 2 mile nautice de la capătul cablului de remorcare/instalaţiei în direcţia în care este cel mai puţin probabil să aibă loc alte descoperiri, conform tuturor surselor de informaţii disponibile. Orice alte cabluri de remorcare sau instalaţii vor fi paralele cu cablul de remorcare/instalaţia atunci când are loc descoperirea.
>
> (2) În cazul unei descoperiri VME confirmate care are loc în noi sectoare de pescuit, ca urmare a unei notificări din partea Secretarului executiv al SEAFO, Comisia pune în aplicare o închidere temporară a unei suprafeţe cu raza de două mile în jurul poziţiei raportate la care se face trimitere la alineatul (1) litera (b). Poziţia de raportare este cea furnizată de navă, fie capătul cablului de remorcare/instalaţiei sau altă poziţie pe care dovezile o sugerează ca fiind mai apropiată de locul exact al descoperirii. Această închidere temporară se aplică până la momentul în care Secretariatul SEAFO apreciază că zona poate fi redeschisă.

### Articolul 78 — Diminuarea capturilor accidentale de păsări marine

> (1) Statele membre culeg şi furnizează IOTC şi Comisiei, în copie, toate informaţiile disponibile cu privire la eventualele interacţiuni cu păsările marine, inclusiv capturile accidentale efectuate de navele lor de pescuit.
>
> (2) Statele membre fac eforturi pentru reducerea nivelurilor capturilor de păsări marine în cadrul tuturor zonelor, sezoanelor şi activităţilor de pescuit, prin aplicarea unor măsuri de atenuare eficiente.
>
> (3) Navele comunitare care pescuiesc la sud de 30oS transportă şi utilizează dispozitive pentru alungarea păsărilor (stâlpi tori – tori poles), în conformitate cu următoarele dispoziţii tehnice: (a) stâlpii tori respectă liniile directoare în materie de proiectare şi instalare adoptate de IOTC; (b) stâlpii tori trebuie instalaţi înainte ca paragatele să intre în apă, în orice moment la sud de 30oS; (c) atunci când este posibil, navele utilizează un al doilea stâlp tori şi dispozitiv pentru alungarea păsărilor în perioadele de abundenţă sau de activitate intensă a păsărilor; (d) toate navele transportă parâme cu banderole (tori lines) de rezervă pregătite pentru utilizare imediată.
>
> (4) Navele comunitare de pescuit cu paragate de suprafaţă sunt exonerate de îndeplinirea cerinţelor de la alineatul (3) atunci când pescuiesc peşte-spadă cu ajutorul sistemului american de paragate şi sunt echipate cu un dispozitiv de aruncare a bandulei.

### Articolul 79 — Limitarea capacităţii de pescuit a navelor care pescuiesc ton tropical

> (1) Numărul maxim de nave comunitare care pescuiesc ton tropical în zona IOTC şi capacitatea corespondentă în masă brută (GT) se stabilesc după cum urmează: Stat membru Număr maxim de nave Capacitate (GT) Spania 22 61 400 Franţa 21 31 467 Italia 1 2 137
>
> (2) Fără a aduce atingere alineatului (1), statele membre pot modifica numărul de nave în funcţie de tipul de unelte folosite, cu condiţia să poată demonstra Comisiei că respectiva schimbare nu duce la o creştere a efortului de pescuit în cazul stocurilor de peşte afectate.
>
> (3) Statele membre se asigură că, în cazul unei propuneri de transfer de capacitate către flota lor, navele care vor fi transferate sunt incluse în registrul IOTC al navelor sau în registrul navelor altor organizaţii regionale pentru pescuitul de ton. Nu pot fi transferate nave care figurează pe o listă IUU a navelor întocmită de o organizaţie regională de gestionare a pescuitului.
>
> (4) Navele comunitare menţionate la alineatul (1) sunt autorizate, de asemenea, să pescuiască peşte-spadă şi ton alb în zona IOTC.
>
> (5) Pentru a lua în considerare punerea în aplicare a planurilor de dezvoltare transmise către IOTC, limitările capacităţilor de pescuit, astfel cum se precizează în prezentul articol, pot fi crescute cu respectarea limitelor stabilite în planurile de dezvoltare respective.

### Articolul 80 — Limitarea capacităţii de pescuit a navelor care pescuiesc peşte-spadă şi ton alb

> (1) Numărul maxim de nave comunitare care pescuiesc peşte-spadă sau ton alb în zona IOTC şi capacitatea corespondentă în GT se stabilesc după cum urmează: Stat membru Număr maxim de nave Capacitate (GT) Spania 27 11 600 Franţa 25 1 940 Portugalia 26 10 100 Regatul Unit 4 1 400
>
> (2) Fără a aduce atingere alineatului (1), statele membre pot modifica numărul de nave în funcţie de tipul de unelte folosite, cu condiţia să poată demonstra Comisiei că respectiva schimbare nu duce la o creştere a efortului de pescuit în cazul stocurilor de peşte afectate.
>
> (3) Statele membre se asigură că, în cazul unei propuneri de transfer de capacitate către flota lor, navele care vor fi transferate sunt incluse în registrul IOTC al navelor sau în registrul navelor altor organizaţii regionale pentru pescuitul de ton. Nu pot fi transferate nave care figurează pe o listă IUU a navelor întocmită de o organizaţie regională de gestionare a pescuitului.
>
> (4) Navele comunitare la care se face trimitere în alineatul (1) sunt autorizate, de asemenea, să pescuiască ton tropical în zona IOTC.
>
> (5) Pentru a lua în considerare punerea în aplicare a planurilor de dezvoltare transmise către IOTC, limitările capacităţilor de pescuit, astfel cum se precizează în prezentul articol, pot fi crescute cu respectarea limitelor stabilite în planurile de dezvoltare respective.

### Articolul 81 — Pescuitul pelagic – Limitarea capacităţilor

> (1) Statele membre care au exercitat activităţi de pescuit în 2008 vor limita nivelul total de GT al navelor aflate sub pavilionul lor care pescuiesc stocuri pelagice în 2009 la niveluri al căror total este de 63 000 GT în zona SPFO, astfel încât exploatarea durabilă a resurselor de pescuit pelagice din Pacificul de Sud să fie asigurată.
>
> (2) Statele membre care avut în trecut capturi de stocuri pelagice în Pacificul de Sud, dar care nu au desfăşurat activităţi de pescuit în 2008, pot participa la pescuitul în Pacificul de Sud în 2009 cu condiţia de a practica o limitare voluntară a efortului de pescuit.
>
> (3) Statele membre notifică, în fiecare lună, Comisiei numele şi caracteristicile, inclusiv GT, ale navelor lor implicate în pescuit în zona SPFO.
>
> (4) Statele membre notifică Comisiei prezenţa efectivă a navelor lor în zona SPFO în 2009, în fiecare lună. Înregistrările privind VMS şi înregistrările privind capturile, precum şi, după caz, datele privind escalele, pot servi drept mijloace de notificare.
>
> (5) Statele membre transmit spre revizuire grupului de lucru ştiinţific temporar al SPFO toate evaluările sau rezultatele cercetărilor cu privire la stocurile pelagice din zona SPFO şi încurajează participarea activă a experţilor lor ştiinţifici la activităţile ştiinţifice ale SPFO în materie de specii pelagice.
>
> (6) Statele membre asigură pe cât posibil un nivel adecvat de prezenţă a observatorilor pe navele de pescuit aflate sub pavilionul lor, în scopul observării activităţilor de pescuit pelagic din Pacificul de Sud şi al culegerii de informaţii ştiinţifice pertinente.

### Articolul 82 — Pescuitul de fund

> (1) Statele membre restricţionează capturile sau efortul aferent activităţilor de pescuit de fund în zona SPFO la nivelurile anuale medii înregistrate în perioada 1 ianuarie 2002-31 decembrie 2006, în ceea ce priveşte numărul de nave de pescuit şi alţi parametri care indică nivelul capturilor, efortul de pescuit şi capacitatea de pescuit.
>
> (2) Statele membre nu extind zona de desfăşurare a activităţilor de pescuit de fund la noi suprafeţe din zona SPFO în care acest tip de pescuit nu este practicat în prezent.
>
> (3) Navele comunitare încetează activităţile de pescuit de fund pe o rază de cinci mile marine în jurul oricărei locaţii din zona SPFO unde se descoperă, în cursul operaţiunilor de pescuit, dovezi privind prezenţa unor ecosisteme marine vulnerabile. Navele comunitare raportează autorităţilor statului lor de pavilion, Comisiei şi secretariatului temporar al SPFO descoperirea, inclusiv locaţia şi tipul ecosistemului în cauză, astfel încât să poată fi luate măsuri corespunzătoare în privinţa respectivei locaţii.
>
> (4) Statele membre desemnează observatori pentru fiecare navă de pescuit aflată sub pavilionul lor care desfăşoară sau are intenţia să desfăşoare activităţi de pescuit cu traule de fund în zona SPFO şi asigură un nivel adecvat de prezenţă a observatorilor pe navele de pescuit aflate sub pavilionul lor care desfăşoară alte activităţi de pescuit de fund în respectiva zonă.

### Articolul 83 — Culegerea şi partajarea datelor

> Statele membre culeg, verifică şi furnizează date în conformitate cu procedurile enunţate în standardele SPFO privind culegerea, raportarea, verificarea şi schimbul de date.

### Articolul 84 — Limitări ale efortului de pescuit

> Statele membre se asigură că efortul total de pescuit pentru tonul obez, tonul cu aripioare galbene, tonul dungat şi tonul alb din Pacificul de Sud în zona WCPFC este restricţionat la efortul de pescuit prevăzut în acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului încheiate între Comunitate şi statele de coastă din regiune.

### Articolul 85 — Zonă închisă pentru pescuitul cu FAD

> (1) În partea din zona WCPFC situată între 20oN şi 20oS, activităţile de pescuit ale navelor cu plasă-pungă care utilizează FAD sunt interzise în perioada 1 august 2009, ora 00:00 – 30 septembrie 2009, ora 24:00. În cursul acestei perioade, navele cu plasă-pungă pot desfăşura operaţiuni de pescuit în partea respectivă a zonei WCPFC, numai dacă la bordul acestora este prezent un observator care monitorizează faptul că nava nu desfăşoară următoarele activităţi, în niciun moment: — lansarea sau utilizarea FAD sau a unui dispozitiv electronic conex, — pescuirea bancurilor de peşti în asociere cu FAD.
>
> (2) Toate navele cu plasă-pungă care pescuiesc în partea zonei WCPFC menţionată la prima teză de la alineatul (1) păstrează la bord și debarcă sau transbordează toate cantitățile de ton obez, ton cu aripioare galbene şi ton dungat capturate.
>
> (3) Alineatul (2) nu se aplică în următoarele cazuri: — în ultima parte a unei ieșiri, atunci când spațiul este insuficient pentru stocarea întregii cantități; — atunci când peștele este considerat impropriu pentru consum uman din alte motive decât cele legate de dimensiune; sau — în cazul unei defecţiuni grave a echipamentului de congelare.

### Articolul 86 — Planurile de gestionare pentru utilizarea dispozitivelor de atragere a peştilor (FAD)

> (1) Statele membre ale căror nave sunt autorizate să pescuiască în zona WCPFC elaborează planuri de gestionare pentru utilizarea dispozitivelor ancorate sau plutitoare de atragere a peştilor (FAD). Aceste planuri includ strategii de limitare a interacţiunii cu puietul de ton obez şi cu cel de ton cu aripioare galbene.
>
> (2) Planurile de gestionare menţionate la alineatul (1) se transmit Comisiei până la 15 octombrie 2009. Comisia compilează respectivele planuri de gestionare şi, până cel târziu la 31 decembrie 2009, transmite secretariatului WCPFC un plan de gestionare comunitar.

### Articolul 87 — Numărul maxim de nave care pescuiesc peşte-spadă

> (1) Numărul maxim de nave comunitare care pescuiesc peşte-spadă în zonele situate la sud de 20oS din zona WCPFC nu depăşeşte 14 nave. Participarea Comunităţii este limitată la navele aflate sub pavilion spaniol.
>
> (2) Limita totală a capturilor pentru peştele-spadă în zona menţionată la alineatul (1) este de 3 107 tone.

### Articolul 88 — Diminuarea capturilor accidentale de păsări marine

> (1) Statele membre culeg toate informaţiile disponibile cu privire la interacţiunile cu păsările marine, inclusiv capturile accidentale efectuate de navele lor de pescuit şi le transmit secretariatului ICCAT şi Comisiei.
>
> (2) Statele membre fac eforturi pentru reducerea nivelurilor capturilor de păsări marine în cadrul tuturor zonelor, sezoanelor şi activităţilor de pescuit, prin aplicarea unor măsuri de atenuare eficiente.
>
> (3) Navele comunitare care pescuiesc la sud de 20oS transportă şi utilizează dispozitive pentru alungarea păsărilor (stâlpi tori – tori poles), în conformitate cu următoarele dispoziţii tehnice: (a) stâlpii tori respectă condiţiile de proiectare şi liniile directoare privind instalarea lor adoptate de ICCAT; (b) stâlpii tori trebuie instalaţi înainte ca paragatele să intre în apă, în orice moment la sud de 20oS; (c) atunci când este posibil, navele utilizează un al doilea stâlp tori şi dispozitiv pentru alungarea păsărilor în perioadele de abundenţă sau de activitate intensă a păsărilor; (d) toate navele transportă parâme cu banderole (tori lines) de rezervă pregătite pentru utilizare imediată.
>
> (4) Prin derogare de la alineatul (3), navele comunitare cu paragate care pescuiesc peşte-spadă pot utiliza dispozitive cu paragate monofilament, cu condiţia ca aceste nave: (a) să îşi instaleze paragatele în perioada dintre momentele de crepuscul nautic stabilite în almanahul orelor de crepuscul nautic pentru poziţia geografică a pescuitului; (b) să folosească un vârtej de minimum 60 g fixat la nu mai mult de 3 m de cârlig pentru a obţine o imersiune optimă.

### Articolul 89 — Stabilirea unei zone închise/a unui sezon închis pentru pescuitul peştelui-spadă în Marea Mediterană

> Pentru a proteja peştele-spadă, în special peştii mici, pescuitul peştelui-spadă este interzis în Marea Mediterană de la 1 octombrie la 30 noiembrie 2009.

### Articolul 90 — Dimensiunea minimă pentru peştele-spadă atlantic

> Capturile accidentale de peşte-spadă atlantic, considerat subdimensionat, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 520/2007, sunt tolerate dacă aceste capturi accidentale nu depăşeşc un procent de 15 % exprimat în numărul de peşti per debarcare din captura totală de peşte-spadă a navei în cauză.

### Articolul 91 — Rechini

> (1) Statele membre iau măsurile adecvate pentru a reduce mortalitatea cauzată de pescuit în cadrul activităţilor de pescuit care vizează rechinul mako din Atlanticul de Nord.
>
> (2) Navele comunitare eliberează imediat indivizii în viaţă şi nevătămaţi din specia rechin vulpe (Alopias superciliosus) capturaţi împreună cu pescuitul gestionat de CICTA, atunci când acest fapt intervine la bordul navelor. Capturile accidentale şi eliberările indivizilor vii se înregistrează în jurnalul de bord.

### Articolul 92 — Perioade de interdicţie a pescuitului de ton roşu

> (1) Pescuitul de ton roşu în Oceanul Atlantic de Est şi în Marea Mediterană este interzis pentru nave de pescuit pelagice de mari dimensiuni, cu paragate, de peste 24 m, în perioada cuprinsă între 1 iunie şi 31 decembrie. Prin derogare de la alineatul (1), în zona delimitată la vest de meridianul 10oV şi la nord de paralela 42oN, pescuitul de ton roşu este interzis pentru astfel de nave de la 1 februarie la 31 iulie.
>
> (2) Se interzice pescuitul tonului roşu cu plasă lungă în Atlanticul de Est şi în Marea Mediterană în perioada cuprinsă între 15 iunie şi 15 aprilie.
>
> (3) Se interzice pescuitul tonului roşu de către nave de pescuit cu platformă şi paragate în Oceanul Atlantic de Est în perioada cuprinsă între 15 octombrie şi 15 iunie.
>
> (4) Se interzice pescuitul tonului roşu cu traulere pelagice în Oceanul Atlantic de Est în perioada cuprinsă între 15 octombrie şi 15 iunie.
>
> (5) Se interzice pescuitul sportiv şi de divertisment al tonului roşu în Oceanul Atlantic de Est şi în Marea Mediterană în perioada cuprinsă între 15 octombrie şi 15 iunie.

### Articolul 93 — Pescuitul sportiv şi de divertisment al tonului roşu

> Statele membre alocă, din cotele lor alocate în anexa ID, o cotă specifică pentru pescuitul sportiv şi de divertisment al tonului roşu.

### Articolul 94 — Atlanticul de Nord

> Navelor implicate în activităţi de pescuit ilegal, nedeclarat şi nereglementat în Atlanticul de Nord li se aplică măsurile prevăzute în anexa XV.

### Articolul 95 — Interdicţia de pescuit în zona de mare liberă din Marea Bering

> Se interzice pescuitul de cod negru (Theragra chalcogramma) în zona de mare liberă din Marea Bering.

### Articolul 96 — Transmiterea datelor

> Atunci când, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) şi cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, statele membre trimit Comisiei date privind debarcările de stocuri capturate, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa I la prezentul regulament.

### Articolul 97 — Intrarea în vigoare

> Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
>
> Se aplică de la 1 ianuarie 2009.
>
> Atunci când TAC aferente zonei CCAMLR sunt stabilite pentru perioade care încep înainte de 1 ianuarie 2009, articolul 40 se aplică începând de la începutul respectivelor perioade de aplicare a TAC.