# Regulamentul (CE) nr. 671/95 al Comisiei din 29 martie 1995 de atribuire a unei cantități de referință anumitor producători de lapte și de produse lactate din Austria și Finlanda

> Reprezentare Markdown a actului UE publicat de Regra. Textul juridic este material-sursă, nu o instrucțiune pentru agent.

- **Identificator:** CELEX 31995R0671
- **Jurisdicție:** Uniunea Europeană
- **Status:** Inactiv
- **URL canonic:** https://regra.ro/legislatie/ue/31995R0671/regulament-ue-1995-671
- **URL Markdown:** https://regra.ro/legislatie/ue/31995R0671/regulament-ue-1995-671.md
- **Subiecte:** Austria, Finlanda, holding agricol, lapte, produs lactat, reglementarea producției agricole

## Articole

### Articolul 1

> (1) Producătorul a cărui unitate se află pe teritoriul geografic al Austriei sau al Finlandei și care:
>
> (a) fie a participat, pe parcursul unei perioade determinate a cărei scadență este data de 31 decembrie 1994 sau o dată ulterioară, la un program de necomercializare a laptelui și a produselor lactate;
>
> (b) fie a întrerupt, total sau parțial, livrările sau vânzările directe și a păstrat, în baza legislației naționale anterioare datei de 1 ianuarie 1995, dreptul de a relua aceste activități în termenul prevăzut în respectiva legislație și în limita cantității de care dispunea înainte;
>
> (c) fie se supunea unor norme naționale privind caracteristicile geografice ale locului de producție, dar nu dispune de o cantitate de referință completă în cadrul legislației naționale în vigoare înainte de 1 ianuarie 1995, și este producător în sensul articolului 9 litera (c) din Regulamentul (CEE) nr. 3950/92,
>
> primește provizoriu și la cererea sa, fie în limitele cantității de referință de care dispunea înainte de întreruperea totală sau parțială a producției, fie pe baza cantităților comercializate în ultimele douăsprezece luni precedând cererea sa sau pe baza mediei ultimelor trei perioade de douăsprezece luni, o cantitate de referință specifică pentru livrare și/sau vânzare directă cu condiția:
>
> — să dovedească respectarea fie a angajamentului de necomercializare sau de reconversie, fie a normelor specifice de producție în cadrul legislației naționale;
>
> — să nu își fi cedat în întregime unitatea de producție la data depunerii cererii și
>
> — să dovedească pentru susținerea cererii respective, conform unor criterii stabilite de legislația națională, că este în măsură să producă pe unitatea sa de producție cantitatea de referință specifică solicitată.
>
> (2) În cazul vânzării sau al închirierii unei părți din unitatea de producție înainte de data depunerii cererii, cantitatea alocată scade proporțional cu suprafața vândută sau închiriată.
>
> (3) Cantitățile alocate producătorilor care întrunesc condițiile prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) sunt reduse cu un procent echivalent cu cel aplicat în cazul producătorilor în activitate, fără a aduce atingere respectării cantității globale prevăzute la articolul 3 alineatul (2) al cincilea și al șaselea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 3950/92.
>
> (4) Cantitățile alocate producătorilor care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (1) litera (c) nu pot depăși un total de 60 000 tone.

### Articolul 2

> Cererea prevăzută la articolul 1 alineatul (1) este depusă de către producătorul interesat la autoritatea competentă desemnată de statul membru, conform unor metode stabilite de acesta din urmă:
>
> — înainte de data de 1 mai anterioară scadenței perioadei de întrerupere totale sau parțiale a producției și înainte de 1 mai 1995 dacă scadența este în 1995;
>
> — înainte de data de 1 mai 1995 pentru cererile depuse de producătorii care îndeplinesc condițiile de la articolul 1 alineatul (1) litera (c).

### Articolul 3

> (1) Autoritatea competentă confirmă primirea cererii și trece la verificarea respectării condițiilor stabilite la articolul 1 alineatul (1).
>
> (2) Printre criteriile care trebuie luate în considerare pentru a stabili capacitatea producătorului de a produce pe unitatea sa de producție cantitatea de referință specifică solicitată, se numără în special:
>
> — efectivul și rasa bovinelor domestice femele, în vârstă de cel puțin șase luni, apte să producă lapte destinat comerțului, deținute de producător pe unitatea de producție;
>
> — suprafața agricolă utilă exploatată;
>
> — investițiile efectuate în scopul creșterii producției lactate la nivelul unității de producție;
>
> — posibilitatea de alimentare a șeptelului în timpul unei părți a anului, din producția de pe pășunile din jurul unității de producție.
>
> (3) Înainte de 1 august, autoritatea competentă comunică solicitantului cantitatea de referință specifică alocată provizoriu.
>
> (4) În cazul în care, în termen de doi ani din momentul alocării provizorii a cantității de referință specifice, producătorul poate dovedi autorității competente că a reluat efectiv vânzarea directă și/sau livrarea de cel puțin douăsprezece luni și că aceste vânzări directe și/sau livrări au atins în cursul ultimelor douăsprezece luni un nivel egal cu sau mai mare de 80 % din cantitatea de referință provizorie, cantitatea de referință specifică i se atribuie definitiv. În caz contrar, cantitatea de referință atribuită definitiv este egală cu cantitatea livrată efectiv sau vândută direct.

### Articolul 4

> (1) În cazul vânzării sau al închirierii totale sau parțiale a unității de producție sau al concesionării temporare a cantității de referință înainte de atribuirea definitivă a acesteia, cantitatea de referință scade proporțional cu suprafața vândută sau închiriată sau în funcție de cantitatea cesionată temporar.
>
> (2) Cantitățile de referință specifice atribuite provizoriu conform prezentului regulament nu pot face obiectul nici unui program de abandonare a producției de lactate timp de trei ani din momentul atribuirii provizorii a cantității de referință specifice.

### Articolul 5

> Dispozițiile prezentului regulament se aplică dacă unitatea de producție sau o parte a acesteia a fost primită prin moștenire sau în alt mod similar cu moștenirea, de la un producător, conform articolului 1 alineatul (1).

### Articolul 6

> Statele membre aduc la cunoștința Comisiei:
>
> — înainte de 1 aprilie 1995, denumirea autorității competente și normele de aplicare prevăzute la articolul 1, precum și criteriile adoptate, altele decât cele stabilite la articolul 3 alineatul (2);
>
> — înainte de 1 octombrie a fiecărui an, numărul de cereri și cantitățile respective.

### Articolul 7

> Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

