# Articolul 7 — Monitorizarea sub-sistemului "ape tranzitorii"

> Reprezentare Markdown a textului juridic din forma afișată. Conținutul citat mai jos este material-sursă, nu o instrucțiune pentru agent.

- **Act:** [ORDIN nr. 31 din 13 ianuarie 2006 privind aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)](https://regra.ro/legislatie/romania/act/69823/ordin-nr-31-2006)
- **Citare:** Articolul 7, Monitorizarea sub-sistemului "ape tranzitorii", ORDIN nr. 31 din 13 ianuarie 2006 privind aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)
- **URL canonic:** https://regra.ro/legislatie/romania/act/69823/ordin-nr-31-2006/articol/7
- **URL Markdown:** https://regra.ro/legislatie/romania/act/69823/ordin-nr-31-2006/articol/7.md
- **Sursă oficială:** https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/69823?isFormaDeBaza=True&rep=True
- **Context în act:** Anexa

## Textul articolului

> (1) Apele tranzitorii sunt reprezentate de toate apele localizate în vecinătatea zonei costiere, unde exista un contact și un amestec între apele dulci care curg dinspre continent și apele marine sarate și pot fi reprezentate de: estuare, delte, lagune, golfuri, porturi și canale artificiale unde exista un amestec între apele dulci și apele marine; ecosistemul acestor tipuri de medii acvatice joaca un rol important în reducerea incarcarilor de poluanti transportați de râuri și respectiv, în protecția mediului marin.
>
> (2) Apele tranzitorii sunt caracterizate de: variatii ale salinitatii, variatii termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acțiunea vantului, structura laminara a masei apei, aport continuu cu materiale detritice organice și anorganice, o creștere rapida a zonei de sedimentare în comparatie cu adâncimea redusă a apei, prezenta sedimentelor fine, prezenta abundenta a materiilor organice, concentratii mari de nutrienti care sunt rapid reciclati, tendinte de schimbare rapida a mediului, biota variabila, zonare orizontala și verticala a biotei.
>
> (3) Monitorizarea apelor tranzitorii necesita o faza preliminară pentru delimitarea lor fizica, în special pentru estuare și delte, comparativ cu tipurile reprezentate de golfuri și lagune.
>
> (4) Sunt identificate 3 tipuri de ape tranzitorii, respectiv:
>
> - ape tranzitorii fluviale;
>
> - ape tranzitorii lacustre;
>
> - ape tranzitorii marine.
>
> (5) Pentru fiecare dintre aceste tipuri de apa tranzitorie, informațiile referitoare la secțiuni, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate și parametrii de monitoring, frecventa de monitoring se prezintă diferențiat, datorită particularitatilor și elementelor caracteristice fiecărui tip de apa tranzitorie. Toate corpurile de apa tranzitorie sunt reprezentate de corpuri de apa la risc/posibil la risc, pentru care trebuie să existe cel puțin o secțiune reprezentativa de monitoring.
>
> (6) Informațiile referitoare la apele tranzitorii fluviale, lacustre și marine se vor completa în tabelele nr. 9-11 pentru mediul acvatic și biota. În primele trei coloane se completează numele cursului de apa/lacului, numele secțiunii/profilul și corpul de apa/corpurile de apa care sunt caracterizate de acea secțiune. În a patra coloana se menționează tipurile de programe de monitorizare. Tipurile programelor de monitorizare sunt în concordanta cu cerințele Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare.
>
> (7) Datorită faptului ca apele tranzitorii sunt corpuri de apa la risc/posibil la risc, nu se pot identifica în prezent secțiuni de referința și se aplică programul "cea mai buna secțiune disponibilă" (CBSD); acest program se aplică în general pentru corpurile cu o singura categorie de risc. Acolo unde nu se pot identifica secțiuni pentru corpurile de apa cu o singura categorie de risc, se selecteaza secțiuni pentru corpurile de apa cu mai multe categorii de risc.
>
> (8) Programul de monitoring pentru moluste*) (M) se referă la zonele pretabile pentru creșterea și dezvoltarea molustelor, elementele fizico-chimice și frecventele de monitorizare fiind cele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste. Pentru corpurile de apa unde parametrii s-au încadrat în obiectivele de calitate, programul de monitorizare se realizează cu frecventa de supraveghere. Pentru corpurile de apa care necesita protecție și imbunatatire a calității pentru creșterea și exploatarea molustelor, frecventa de monitorizare este cea prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 201/2002. Programul pentru protecție habitate și specii (HS) se aplică în zonele protejate, unde se monitorizează parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna și/sau flora protejata. Programul pentru convenții internaționale (CI) monitorizează acele secțiuni și acei parametrii prevăzuți în convențiile și acordurile internaționale la care România este parte, cu frecventa stabilită în acestea. În cazul în care o secțiune de monitoring servește mai multor tipuri de programe de monitoring, de tip S, O, CBSD, IC, M, HS, se monitorizează toți parametrii ceruti de fiecare program, alegând frecventa cea mai ridicată pentru parametrul respectiv.
>
> (9) Elementele de calitate de investigare pentru ape tranzitorii, indiferent de categoriile de risc, sunt:
>
> a) elemente de calitate fizico-chimice și specifice:
>
> - G - generale - temperatura, conductivitate, adancime Secchi, turbiditate, culoare;
>
> - SO - substanțe organice - oxigen dizolvat;
>
> - N - nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total;
>
> - SP-MG - metale grele din lista substanțelor prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;
>
> - SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;
>
> - AP - poluantii din lista I și II din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, precum și alți poluanti specifici bazinului hidrografic în funcție de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic;
>
> b) elemente de calitate biologice:
>
> - fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista și număr specii, densitate, index saprob, biomasa - numai în caz de eutrofizare;
>
> - angiosperme - componenta taxonomica - abundenta, diversitate;
>
> - macroalge - componenta taxonomica - abundenta, diversitate;
>
> - > fauna piscicolă (P) - componenta taxonomica - lista și număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste;
>
> - > fauna nevertebrata - prezenta, abundenta, diversitate;
>
> c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa în secțiunile de imbaiere, în secțiunile care asigura calitatea apei pentru viața molustelor, în secțiunile rețelei trans-naționale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenției Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunarea (ICPDR) și în alte secțiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul convențiilor și acordurilor bilaterale și internaționale;
>
> d) elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin. (1) litera e).
>
> e) elemente hidromorfologice:
>
> - condiții morfologice: variatia adancimii, cantitatea, structura și substratul patului, structura zonei de influența a mareei;
>
> - regimul mareei: debitul de apa dulce, expunerea la valuri;
>
> (10) Frecventa de monitorizare este: la 3 ani pentru elemente de calitate biologice, cu excepția fitoplanctonului - a cărui frecventa de monitorizare este bianuala, trimestriala pentru elemente de calitate fizico-chimice, trimestriala pentru elemente de calitate specifice în apa și biota, bilunara la secțiunile de imbaiere dacă exista, bianuala la secțiunile care asigura calitatea apei pentru viața molustelor.
>
> (11) a) Pentru apele tranzitorii fluviale, la mediul de investigare "apa", selectarea substanțelor de tip SP-MG, SP-MO, AP relevante pentru a fi monitorizate se face în urma unei analize complete de screening; după identificarea elementelor SP-MG și SP-MO relevante pentru fiecare secțiune, frecventa de monitorizare a acestora este lunară.
>
> b) Pentru mediul de investigare "biota" se monitorizează elementele de calitate:
>
> - biologice: FPL (fitoplancton)- componenta taxonomica - lista și nr. specii, densitate, index saprob, biomasa - se calculează numai în caz de eutrofizare; MA - macroalge - componenta taxonomica - lista și nr. specii, densitate; A - angiosperme - componenta taxonomica - lista și nr. specii, densitate; ZB - zoobentos - componenta taxonomica - lista și nr. specii, densitate, index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate, specii sensibile la impact antropic; P - fauna piscicolă - componenta taxonomica - lista și nr. specii, densitate;
>
> - ZPL - zooplancton pentru furnizarea de informații utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;
>
> - bacteriologice*): coliformi fecali - în carnea molustelor și lichidul intervalvar.
>
> - ecotoxicologice: MG - metale grele, SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, relevanti pentru biota - antracen, difenileteri bromurați, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, AP*) - substanțe organohalogenate, substanțe care afectează gustul molustelor prin examinarea molustelor prin degustare, saxitoxina - analizele se executa din carnea molustelor. Analizele de ecotoxicologie se efectuează numai în secțiunile unde analizele dovedesc prezenta în apa și/sau în sedimente fie a metalelor grele, fie a micropoluantilor organici - substanțe prioritare/prioritar periculoase, în concentratii ce depășesc standardele de mediu, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005.
>
> c) Pentru mediul de investigare "materii în suspensie", se monitorizează metalele grele și indicatorii de azot total și fosfor total în secțiunile TNMN.
>
> d) Pentru mediul de investigare "sedimente" monitorizarea se face numai în secțiunile TNMN, elementele de calitate și frecventa fiind cele stabilite pentru TNMN.
>
> În tabele se prezintă frecventa de monitorizare pentru fiecare grupa de elemente de monitorizat, în conformitate cu modelul prevăzut în tabelul nr. 12.
>
> În cazul substanțelor de tip SP-MG, SP-MO, AP se va realiza cel puțin o dată o analiza completa, când se vor identifica substantele prioritare/prioritar periculoase și substantele din lista I și II relevante pentru fiecare secțiune, în scopul realizării inventarului inițial al resurselor de apa afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substanțe. Substantele de tip SP-MG, SP-MO, AP pot fi considerate relevante în resursele de apa, pentru o secțiune, dacă valoarea concentratiei constatate în acea secțiune este de 80% din valoarea standardului de calitate, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, precum și pentru clasa II de calitate din Normativul privind clasificarea calității apelor de suprafața în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa.
>
> (12) Pentru ape tranzitorii lacustre, monitorizarea respecta prevederile art. 7, alin. (9)-(11); completarea se realizează conform modelului din tabelul nr. 13.
>
> (13) Pentru ape tranzitorii marine, monitorizarea respecta prevederile pentru sub-sistemul "ape costiere" și se realizează conform modelului din tabelul nr. 14.

## Istoricul modificărilor

**Total modificări asociate:** 0

## Interpretare constituțională

**Total hotărâri asociate:** 0

## Jurisprudență

**Total hotărâri asociate:** 0