# Articolul 27 — Măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei

> Reprezentare Markdown a textului juridic din forma afișată. Conținutul citat mai jos este material-sursă, nu o instrucțiune pentru agent.

- **Act:** [REGULAMENT nr. 13 din 28 noiembrie 2019 privind instituirea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prin intermediul sectoarelor financiare supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară](https://regra.ro/legislatie/romania/act/220791/regulament-nr-13-2019)
- **Citare:** Articolul 27, Măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei, REGULAMENT nr. 13 din 28 noiembrie 2019 privind instituirea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prin intermediul sectoarelor financiare supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară
- **URL canonic:** https://regra.ro/legislatie/romania/act/220791/regulament-nr-13-2019/articol/27
- **URL Markdown:** https://regra.ro/legislatie/romania/act/220791/regulament-nr-13-2019/articol/27.md
- **Sursă oficială:** https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/263495
- **Context în act:** Capitolul II Obligațiile entităților reglementate › Secţiunea a 5-a Obligația de cunoaștere a clientelei

## Textul articolului

> (1) Entitățile reglementate aplică în plus față de măsurile standard măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 129/2019, în toate situațiile care prin natura lor pot prezenta un risc sporit de SB/FT.
>
> (2) În cazul tranzacțiilor sau al relațiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienți ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse public, entitatea reglementată trebuie să adopte următoarele măsuri:
>
> a) să obțină aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea sau continuarea relației de afaceri. Reprezentantul conducerii de rang superior care aprobă stabilirea sau continuarea relației de afaceri cu persoana expusă public trebuie să aibă suficientă experiență și o imagine de ansamblu pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la problemele care au impact direct asupra profilului de risc al entității reglementate; decizia de aprobare acordată de conducerea executivă/ superioară apreciază nivelul de risc de SB/FT la care ar fi expusă entitatea reglementată dacă ar stabili o relație de afaceri și măsura în care entitatea reglementată poate gestiona riscul respectiv în mod eficace;
>
> b) să obțină informații despre sursa fondurilor și averii clientului și beneficiarului real al clientului și sursa fondurilor care urmează să fie utilizate în relația de afaceri sau în tranzacții cu astfel de persoane;
>
> c) să efectueze permanent o monitorizare sporită a relației de afaceri cu aceste persoane. În cadrul acțiunilor sporite de monitorizare permanentă a riscului asociat relației de afaceri entitățile reglementate identifică tranzacțiile neobișnuite și analizează în mod regulat informațiile pe care le dețin pentru a se asigura de identificarea promptă a oricăror informații noi sau emergente care pot afecta evaluarea riscurilor; frecvența acțiunii de monitorizare permanentă este stabilită în funcție de nivelul de risc ridicat asociat relației.
>
> d) să aibă în vedere lista funcțiilor publice importante publicată de Comisia Europeană, de Agenția Națională de Integritate și să se asigură că titularii funcțiilor sunt identificați.
>
> (3) Prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 129/2019 și ale alin. (2) al prezentului articol se aplică și membrilor familiilor persoanelor expuse public, precum și persoanelor cunoscute ca fiind asociați apropiați ai acestora.
>
> (4) În aplicarea prevederilor art. 17 alin. (7) din Legea nr. 129/2019, privind relațiile transfrontaliere de corespondent, entitățile reglementate dețin și aplică politici și proceduri care să permită înțelegerea naturii activității instituției respondent și evaluarea mecanismelor implementate de aceasta. În evaluările proprii privind instituția respondentă entitatea reglementată ține cont de recomandările emise de ASF și de alte instituții prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 129/2019.
>
> (5) În cazul relațiilor transfrontaliere de corespondent cu instituții de credit și instituții financiare din alte state sau jurisdicții, entitatea reglementată aplică următoarele măsuri, înainte de stabilirea unei relații de corespondent, fără ca enumerarea să fie limitativă:
>
> a) să identifice și să verifice identitatea respondentului și a beneficiarului real al acestuia;
>
> b) să obțină din surse publice și independente informații privind reputația respondentului;
>
> c) să înțeleagă tipul și natura activității desfășurate de respondent;
>
> d) să înțeleagă activitatea clientului și dacă activitatea acestuia este asociată unui sector de activitate cu grad de risc ridicat;
>
> e) să verifice dacă respondentul a fost subiectul unei investigații sau a fost sancționat de autoritatea de supraveghere;
>
> f) să evalueze procedurile de control intern privind prevenirea și combaterea SB/FT ale instituției respondente;
>
> g) să obțină aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea de relații noi de corespondență;
>
> h) să verifice că respondentul aplică măsuri de cunoaștere a clientelei asupra clienților care au acces direct la conturile băncilor respondent;
>
> i) să se asigure că instituția respondentă poate furniza, la solicitarea instituției corespondente, informații relevante privind cunoașterea clientelei.
>
> (6) În aplicarea prevederilor art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 129/2019, entitățile reglementate instituie sisteme adecvate pentru a detecta tranzacțiile complexe și pe cele neobișnuite, inclusiv din perspectiva valorii acestora, aplicabile pentru a detecta toți clienții și toate tranzacțiile care nu se circumscriu unei tipologii obișnuite. Fără ca enumerarea să fie limitativă, tranzacțiile pot fi considerate neobișnuite în cel puțin următoarele situații:
>
> a) sunt mai mari decât ar preconiza în mod normal entitatea reglementată pe baza cunoștințelor sale despre client, relația de afaceri sau categoria în care este încadrat clientul;
>
> b) prezintă un tipar neobișnuit sau complex comparativ cu profilul de risc al clientului sau cu tiparul tranzacțiilor asociate clientului, produselor sau serviciilor similare;
>
> c) sunt complexe comparativ cu alte tranzacții similare asociate unor tipuri de clienți, produse sau servicii similare și entitatea reglementată nu cunoaște justificarea economică sau scopul legal al acestora ori are îndoieli cu privire la veridicitatea informațiilor care i s-au pus la dispoziție;
>
> d) nu au un scop economic, comercial sau legal evident.
>
> (7) În cazul tranzacțiilor complexe și neobișnuit de mari sau al tiparelor neobișnuite de tranzacții care nu au un scop economic sau legal evident, entitățile reglementate aplică următoarele măsuri:
>
> a) instituie sisteme de detectare a tranzacțiilor din perspectiva valorii, sursei fondurilor și a profilului tranzacțional al acestora ori a celor care nu au motivație economică sau aparență legală evidentă;
>
> b) examinează, cât mai curând posibil, contextul și scopul tuturor tranzacțiilor complexe și care au valori neobișnuit de mari sau al tuturor tipurilor de tranzacții neobișnuite care nu au un scop economic, comercial sau legal evident;
>
> c) solicită clientului documente suplimentare pentru justificarea tranzacției;
>
> d) cresc gradul și natura monitorizării relației de afaceri în scopul stabilirii dacă respectivele tranzacții sau activități sunt suspecte;
>
> e) consemnează în scris verificările efectuate și constatările desprinse și le pun la dispoziția ASF, ori de câte ori aceasta solicită.
>
> (8) Prin măsurile suplimentare de cunoaștere a clientelei, entitățile reglementate stabilesc dacă tranzacțiile neobișnuite identificate dau naștere unor suspiciuni și dispun:
>
> a) măsuri rezonabile și adecvate pentru a înțelege contextul și scopul acestor tranzacții, de exemplu prin stabilirea sursei și a destinației fondurilor sau aflarea mai multor informații despre activitatea clientului pentru a confirma probabilitatea desfășurării unor astfel de tranzacții de către client;
>
> b) monitorizarea relației de afaceri și a tranzacțiilor subsecvente mai frecvent și cu o atenție mai mare la detalii; entitatea reglementată poate decide să monitorizeze tranzacții individuale în cazul în care această măsură este proporțională cu riscul pe care l-a identificat;
>
> c) stabilirea unor parametri și tipologii în interiorul cărora se situează tranzacțiile derulate, precum: praguri valorice pe categorie de client, produs, tranzacție sau domeniu de activitate, în cazul clienților persoană juridică sau asimilați.
>
> (9) Atunci când tranzacționează cu persoane fizice sau juridice care au sediul sau locuiesc într-un stat terț identificat de către Comisia Europeană drept țară terță cu grad ridicat de risc și în orice alte situații care prezintă un risc ridicat, entitățile reglementate iau decizii în cunoștință de cauză în legătură cu măsurile suplimentare de precauție privind clientela, care sunt adecvate pentru fiecare situație cu risc ridicat și pe care le pot demonstra la solicitarea ASF.
>
> (10) În cazul relațiilor de afaceri și tranzacțiilor care implică clienți/investitori din țări care nu aplică sau aplică insuficient standardele internaționale în domeniul prevenirii și combaterii SB/FT sau care sunt cunoscute la nivel internațional ca fiind țări necooperante, entitățile reglementate aplică următoarele măsuri:
>
> a) solicită viitorului client să declare dacă investește în nume propriu sau prin intermediar;
>
> b) informează ASF, prin canalul de comunicare pus la dispoziție în acest sens, cu privire la relația de afaceri și tranzacțiile pe care clientul/investitorul vrea să le deschidă/să le efectueze anterior inițierii relației de afaceri/tranzacției;
>
> c) obțin informații despre reputația și istoricul clientului înainte de stabilirea relației de afaceri;
>
> d) obțin informații despre sursa fondurilor și/sau sursa averii clientului și a beneficiarului real al clientului;
>
> e) obțin aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea sau continuarea relației de afaceri sau la momentul efectuării tranzacțiilor.
>
> (11) Entitatea reglementată decide tipul adecvat de măsuri suplimentare privind cunoașterea clientelei, inclusiv cantitatea de informații suplimentare solicitate, precum și întinderea acțiunii de monitorizare crescută, în funcție de motivul pentru care o tranzacție ocazională sau o relație de afaceri a fost clasificată ca prezentând un risc ridicat.
>
> (12) Măsurile suplimentare privind cunoașterea clientelei pe care entitățile reglementate le aplică în anumite situații cu risc ridicat pot include, fără a se limita la următoarele:
>
> a) solicitarea mai multor informații în scopul aplicării măsurilor de cunoaștere privind clientela:
>
> (i) informații despre identitatea clientului sau a beneficiarului real ori despre structura de proprietate și de control a clientului în scopul determinării riscului asociat relației, obținerea și evaluarea informațiilor despre reputația clientului și/sau a beneficiarului real și verificarea oricăror acuzații negative aduse clientului sau beneficiarului real, cum ar fi:
>
> 1. informații despre membrii familiei și despre partenerii de afaceri apropiați;
>
> 2. informații despre activitățile economice din trecut și din prezent ale clientului și/sau ale beneficiarului real;
>
> 3. informații cu impact asupra reputației, onestității și integrității, disponibile din surse libere;
>
> (ii) informații despre natura și scopul relației de afaceri proporționale cu riscul asociat relației, pentru a determina legitimitatea acesteia și pentru stabilirea unui profil de risc complet privind clientul, cum ar fi:
>
> 1. numărul, dimensiunea și frecvența tranzacțiilor care ar putea să fie efectuate prin intermediul contului/serviciilor prestate, pentru a permite entității reglementate să identifice abaterile care pot da naștere unor suspiciuni (în unele cazuri, poate fi adecvată solicitarea de dovezi);
>
> 2. motivul pentru care clientul caută un anumit produs sau serviciu și modul în care va utiliza produsul sau serviciul, în special în cazul în care este neclar de ce nevoile clientului nu pot fi îndeplinite mai bine în alt mod sau într-o altă jurisdicție;
>
> 3. valoarea și sursa, precum și destinația fondurilor;
>
> 4. natura activității clientului sau a beneficiarului real, pentru a permite entității reglementate să înțeleagă mai bine natura probabilă a relației de afaceri.
>
> b) creșterea calității informațiilor obținute prin aplicarea măsurilor privind cunoașterea clientelei pentru a confirma identitatea clientului sau a beneficiarului real, inclusiv prin:
>
> (i) solicitarea ca prima plată să fie efectuată într-un cont care să poată fi verificat, deschis în numele clientului la o instituție de credit supusă unor standarde cu privire la măsurile de precauție privind clientela care să nu fie mai puțin stricte decât cele prevăzute la cap. IV din Legea nr. 129/2019;
>
> (ii) constatarea faptului că averile și fondurile clientului utilizate în relația de afaceri nu sunt produse provenite dintr-o activitate infracțională și că sursa averii și a fondurilor este în concordanță cu ceea ce cunoaște entitatea reglementată despre client și cu natura relației de afaceri; sursa fondurilor sau a averii poate fi verificată, printre altele, prin trimitere la declarațiile de TVA și de impozit pe profit, copii ale situațiilor financiare auditate, adeverințe privind salariul, documente publice sau rapoarte ale mijloacelor de comunicare în masă independente;
>
> c) creșterea frecvenței analizelor în scopul stabilirii capacității continue a entității reglementate de a gestiona riscul asociat relației de afaceri individuale sau, după caz, pentru a ajunge la concluzia că relația nu mai corespunde apetitului la risc al entității reglementate, precum și pentru a ajuta la identificarea oricăror tranzacții care necesită analize suplimentare, inclusiv prin:
>
> (i) creșterea frecvenței analizelor în ceea ce privește relația de afaceri pentru a constata dacă profilul de risc al clientului s-a schimbat și dacă riscul poate fi în continuare gestionat;
>
> (ii) obținerea aprobării conducerii de rang superior pentru inițierea sau continuarea relației de afaceri, pentru a se asigura că aceasta cunoaște riscul la care este expusă entitatea reglementată și că poate lua o decizie în cunoștință de cauză în legătură cu măsura în care există dotarea necesară pentru a gestiona riscul respectiv;
>
> (iii) examinarea relației de afaceri cu o mai mare regularitate pentru a asigura identificarea și evaluarea oricăror modificări produse la nivelul profilului de risc al clientului și, dacă este cazul, acționarea în consecință;
>
> (iv) monitorizarea mai frecventă sau mai aprofundată a tranzacțiilor pentru a identifica orice tranzacții neobișnuite sau complexe care pot genera suspiciunea de SB/FT, de exemplu stabilirea destinației fondurilor sau constatarea motivului desfășurării anumitor tranzacții.
>
> (13) În aplicarea prevederilor art. 17 alin. (11)-(13) din Legea nr. 129/2019, entitatea reglementată aplică măsuri rezonabile pentru a stabili, cel mai târziu la momentul plății sau la momentul atribuirii totale sau parțiale a poliței, dacă beneficiarii unei polițe de asigurare de viață sau ai unei alte polițe de asigurare cu componentă investițională/investiții bazate pe asigurări și/sau, după caz, beneficiarul real al beneficiarului poliței este o persoană expusă public, iar acest lucru să fie luat în considerare ca factor de risc de SB/FT; în cazul în care se identifică riscuri sporite în legătură cu acesta, entitățile reglementate aplică, în plus față de măsurile standard de cunoaștere a clientelei, următoarele măsuri:
>
> a) informarea conducerii executive/superioare înainte de plata veniturilor corespunzătoare poliței;
>
> b) efectuarea unei examinări sporite a întregii relații de afaceri cu asiguratul.
>
> (14) Sistemele de detectare prevăzute la alin. (6) au în vedere inclusiv stabilirea unor parametri și tipologii în interiorul cărora se situează tranzacțiile obișnuite derulate, cum ar fi: limite valorice pe categorie de client, produs sau tranzacție, categorii de tranzacții derulate în relație cu diferitele categorii de clientelă și, în cazul persoanelor juridice și al altor entități, și domeniul și sectorul de activitate.

## Istoricul modificărilor

**Total modificări asociate:** 5
- 2023-02-09 — REGULAMENT nr. 18 din 21 decembrie 2022 — (la 09-02-2023, Alineatul (2) din Articolul 27 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 47, Articolul I din REGULAMENT nr. 18 din 21 decembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 10 ianuarie 2023 )
- 2023-02-09 — REGULAMENT nr. 18 din 21 decembrie 2022 — (la 09-02-2023, Punctul (ii) din Litera a) , Alineatul (12) , Articolul 27 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 48, Articolul I din REGULAMENT nr. 18 din 21 decembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 10 ianuarie 2023 )
- 2021-01-13 — REGULAMENT nr. 29 din 28 decembrie 2020 — (la 13-01-2021, Alineatul (4) din Articolul 27 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 39, Articolul I din REGULAMENT nr. 29 din 28 decembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 13 ianuarie 2021 )
- 2021-01-13 — REGULAMENT nr. 29 din 28 decembrie 2020 — (la 13-01-2021, Partea introductivă a alineatului (5) din Articolul 27 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 39, Articolul I din REGULAMENT nr. 29 din 28 decembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 13 ianuarie 2021 )
- 2021-01-13 — REGULAMENT nr. 29 din 28 decembrie 2020 — (la 13-01-2021, Litera d) din Alineatul (7) , Articolul 27 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 40, Articolul I din REGULAMENT nr. 29 din 28 decembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 13 ianuarie 2021 )

## Interpretare constituțională

**Total hotărâri asociate:** 0

## Jurisprudență

**Total hotărâri asociate:** 0