# Articolul 18

> Reprezentare Markdown a textului juridic din forma afișată. Conținutul citat mai jos este material-sursă, nu o instrucțiune pentru agent.

- **Act:** [ORDIN nr. 101 din 8 decembrie 1997 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice şi rezervelor de petrol şi conţinutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice şi rezervelor de petrol](https://regra.ro/legislatie/romania/act/11617/ordin-nr-101-1997)
- **Citare:** Articolul 18, ORDIN nr. 101 din 8 decembrie 1997 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice şi rezervelor de petrol şi conţinutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice şi rezervelor de petrol
- **URL canonic:** https://regra.ro/legislatie/romania/act/11617/ordin-nr-101-1997/articol/18
- **URL Markdown:** https://regra.ro/legislatie/romania/act/11617/ordin-nr-101-1997/articol/18.md
- **Sursă oficială:** https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/11617?isFormaDeBaza=True&rep=True
- **Context în act:** INSTRUCŢIUNI TEHNICE › Capitolul III Criterii de clasificare a rezervelor după gradul de cunoaştere

## Textul articolului

> Pentru clasificarea rezervelor în categoria dovedite trebuie să se îndeplinească următoarele condiții de cunoaștere a parametrilor și datelor care stau la baza evaluării acestora, cât și a resurselor geologice din care provin:
>
> a) Imaginea geologica și suprafața productiva a zăcământului. Delimitarea suprafeței productive se face pe hărți structurale, de regula pe limitele inițiale țiței-apa sau gaze-apa, determinate cu suficienta precizie prin probe de producție concludente în sonde.
>
> (1) În cazurile în care contactele inițiale dintre fluide nu s-au putut determina, suprafața productiva se va delimita pe izobata corespunzătoare bazei perforaturii cea mai coborâtă din care s-a obținut debit de petrol cu caracter industrial sau pe o limita de saturație trasată sub valoarea izobatica la reper a celei mai coborâte sonde din care, la proba de producție, s-a obținut debit de petrol cu caracter industrial.
>
> (2) În cazul zăcămintelor de țiței cu un grad de subsaturare ridicat, la care s-a obținut la exploatarea experimentală o valoare a R.G.T. mai mare decât rația inițială de soluție determinata prin analize PVT, este obligatorie demonstrarea lipsei capului primar de gaze. Când contactul inițial gaze-țiței nu se poate preciza, suprafața productiva cu țiței se va delimita pe o valoare izobatica cuprinsă între capul și baza perforaturii din care s-a obținut țiței cu R.G.T.
>
> (3) În cazul zăcămintelor de gaze naturale libere este obligatorie punerea în evidenta a limitei gaze-apa pe un interval suficient de sigur care să excludă posibilitatea prezentei benzilor de țiței valorificabile industrial.
>
> (4) În cazul zăcămintelor cu colectoare fisurate limitele inițiale dintre fluide se obțin pe baza probelor de producție executate în condiții de presiuni diferențiale de fund foarte mici (sub 0,049 MPa, respectiv 0,5 kgf/cmc), pe baza analizării carotelor obținute prin carotaj mecanic continuu sau prin recoltare de probe de fluide de la diferite adâncimi ale perforaturii sondei investigate. Lucrările de cercetare geologica, în cazul zăcămintelor cu astfel de colectoare, trebuie să stabilească continuitatea zonelor productive, zonele dovedite compacte (cu lipsa de aflux) fiind excluse din suprafața productiva.
>
> b) Grosimea efectiv saturata se determina pe baza carotajelor geofizice din sonde, valoarea medie pe zăcământ stabilindu-se, de regula, pe baza întocmirii hartilor cu izopachite.
>
> c) Caracteristicile geologo-fizice ale rocilor colectoare și eventuala variație a acestora. Determinările se fac pe baza analizării carotelor mecanice, a carotajelor geofizice interpretabile cantitativ și prin cercetări de sonde în condiții de curgere staționară sau nestaționară.
>
> d) Caracteristicile fizico-chimice ale fluidelor (presiune și temperatura de zăcământ, factor de volum, greutatea specifica a țițeiului, rația de soluție, punctul de roua al condensatului, compoziția chimica a gazelor). Determinările se fac prin analizarea probelor de fluid prelevate din sonde, în condiții de zăcământ, cât și prin măsurători de presiune și temperatura de fund. Greutatea volumetrică a țițeiului se determina pe probe în condiții standard de suprafața. Pentru determinarea presiunilor se pot admite și măsurători la gura sondei, aduse în condiții de fund.
>
> În cazul zăcămintelor de amestecuri de gaze, definite conform art. 2 lit. e), se efectuează și teste de ardere care atesta calitatea de gaze combustibile.
>
> e) Productivitatea cu caracter industrial a formațiunii, dovedită prin probe de producție selective, concludente în cel puțin doua sonde situate la niveluri izobatice cu o diferența de minimum 5 m.
>
> f) Mecanismul natural de dizlocuire a petrolului se determina prin urmărirea comportării sondelor, a evoluției impurităților și a presiunilor de zăcământ în cursul procesului de exploatare, respectiv prin estimarea termenului gravitațional.
>
> g) Comportarea zăcământului în exploatare. Înregistrarea datelor de comportare reală a sondelor în procesul de exploatare prin metode primare și, respectiv, secundare trebuie să permită extrapolarea tendinței de comportare viitoare a zăcământului, până la finele exploatării, în condițiile impuse prin tema de proiectare, cu evidențierea separată a efectelor metodelor secundare, unde se aplica astfel de procese.
>
> h) Date economice. La evaluarea rezervelor se vor lua în considerare, de regula, condițiile economice existente (inclusiv prețurile și costurile care se practica) la data evaluării rezervelor. Aceasta nu exclude utilizarea și a altor condiții economice, atunci când acestea sunt pe deplin definite și justificate. Se vor analiza variante economico-financiare corespunzătoare condițiilor de exploatare considerate ca posibil de aplicat.
>
> i) Pentru evaluarea resurselor geologice de gaze naturale libere și de amestecuri naturale de gaze libere prin metoda declinului de presiune sunt necesare:
>
> (1) măsurători de presiune, în cel puțin trei etape, din care prima, în condiții inițiale;
>
> (2) cunoașterea cu suficienta precizie a conturului suprafeței productive și determinarea, pentru fiecare dintre etapele ulterioare condițiilor inițiale, a presiunii medii de zăcământ, prin elaborarea de hărți cu izobare extrapolate la conturul suprafeței productive.
>
> j) În cazuri particulare, când unele proprietăți geologo-fizice ale colectoarelor și/sau cele fizico-chimice ale fluidelor nu au fost determinate prin lucrări efectuate, acestea se pot estima prin analogie cu alte zăcăminte. Analogiile se pot face numai cu zăcăminte din cadrul aceleiași structuri sau din structuri vecine, de aceeași vârsta geologica, cu rezerve confirmate, clasificate în categoria dovedite și temeinic justificate din punct de vedere geologic. Valorile parametrilor adoptați prin analogie vor fi suficient de sigure, de regula mai mici decât cele față de care se face analogia.
>
> Pentru zăcăminte cu colectoare compacte, fisurate, pentru care carotele mecanice de care se dispune nu permit estimarea cu suficienta precizie a volumului mediu al fisurilor pe întregul colector, se poate admite un coeficient de saturație cu volume de petrol recuperabil, în condiții de suprafața de 0,1-0,4% din volumul brut al colectorului.
>
> k) Pentru zăcăminte sau structuri în curs de dezvoltare, pentru care nu exista date de comportare, acestea, cât și mecanismul natural de dizlocuire vor fi luate în considerare prin analogie cu zăcăminte sau structuri adiacente cu caracteristici geologo-fizice similare, analogia fiind temeinic argumentată.
>
> l) În cazul evaluării de rezerve secundare pentru zăcăminte la care procesul respectiv este proiectat, dar nu a fost încă aplicat pe o scara industriala și nu se dispune de date de comportare a zăcământului în condițiile aplicării procesului respectiv, trebuie să se dispună de dovezi - pe baza unui experiment - privind: receptivitatea colectorului, creșterea sau menținerea debitului net de țiței în cazul proceselor de injecție, creșterea debitului net de țiței, în cazul procesului de combustie subterana. Datele de mai sus vor fi obținute din cel puțin doua sonde. Comportarea zăcământului pentru condițiile de exploatare cu injecție. În acest caz, se va lua în considerare prin analogie cu zăcăminte învecinate, cu caracteristici geologo-fizice asemănătoare la care se aplica procese similare, și rezervele corespunzătoare sunt clasificate dovedite și sunt confirmate.
>
> m) În cazul unui zăcământ lenticular sau cu extindere mica, evidențiat cu o singura sonda prin care a fost pus în exploatare și pentru care nu se considera justificată efectuarea de lucrări suplimentare și/sau dezvoltare, rezervele se pot clasifica în categoria dovedite în volumele evaluate prin prevederea comportării viitoare, pe baza extrapolării datelor de comportare în procesul de exploatare, a sondei respective.
>
> n) Rezerve dovedite se considera și cantitățile și/sau volumele extrase prin sonde din rezervele inițiale al căror grad de cunoaștere corespunde categoriei probabile.

## Istoricul modificărilor

**Total modificări asociate:** 0

## Interpretare constituțională

**Total hotărâri asociate:** 0

## Jurisprudență

**Total hotărâri asociate:** 0
